Calatorie in Africa : De la Tanger la Tetuan prin muntii Uadras - continuare

Calatorie in Africa : De la Tanger la Tetuan prin muntii Uadras - continuare

de Vasile Alecsandri

Dincolo de Capul Negru vantul se starneste din nou, insa asta data cu furie; racoarea noptii devine patrunzatoare, luna se ascunde dupa un nour lung, marea se increteste si feluca salta ca o strecheata, luand directia spre orasul Ceuta, ce apare ca o fantasma prin intuneric. Pasagerii se ghemuiesc de-a lungul podului, Spadacelli si marinarii lui alearga, racnesc, se injura in toate dialectele neolatine, sub pretext de a schimba pozitia panzelor, gainile tipa, ca si cand le-ar fi apucat istericale, iar jupanul Manas se vaieta de stomac, fara a se preocupa de soarta Rahilei... si a lui Angel. Amandoi au disparut!... Unde?... Cazut-au in mare?...

Eu ma pogor sub pod si ma intind pe o patura de bob uscat, care, urmand plecarile felucii, curge ca o apa si se gramadeste cand pe-o lature, cand pe cealalta a corabioarei, stramutand cu ele teancurile de marfuri ale jupanului Manas. La lumina unei mici lampi ma afund in visuri, reamintind diversele incidente ale primblarii mele pe litoralul Marocului, apoi gandirea mea zboara la Moldova, in mijlocul persoanelor legate de mine cu tainicele lanturi ale iubirii.

Leganarea felucii ma aduce pe nesimtite intr-o somnolenta usoara, prin care aud doua glasuri soptind in taina. Unul zicea:

- Cum gandesti, Antonio?... Manas e bogat?

- Foarte bogat, raspundea celalalt, toata marfa din feluca e a lui.

- stii una, Antonio?

- Daca l-am arunca in mare pe jidan, cu tot neamul lui, marfa ar ramanea a noastra,

- M-am gandit si eu la asta, insa...

- Ce insa?...

- Englezii cei doi ne stinghiresc.

(N.B. Acei englezi erau Angel si eu.)

- Corpo di Bacho!... De n-ar fi ei in feluca, buna treaba am face si nimeni n-ar sti nimica.

- Sangue de la Madona!... Din cauza lor pierdem o comoara intreaga!

Aceasta conversatie ma desteapta, insa un simtamant de curiozitate ma face a simula ca dorm. Privind printre gene, vad pe doi dintre tovarasii lui Spadacelli ghemuiti intre boccele. Ei se incearca a le deschide, pentru ca sa fure obiecte din ele; dar neizbutind si temandu-se de a fi surprinsi, se apuca de o alta operatie. Luand fire de bob uscat, le taciuneaza la focul lampii, si cu acesti carbuni zugravesc tot soiul de cruci pe invelitorile teancurilor; apoi, savarsind aceasta lucrare artistica, ei se duc pe pod, razand si zicand: sa vezi maine dimineata ce strambaturi are sa faca Manas, cand si-a vedea averea crestinata!

Gluma acestor doi asasini ma trezeste si-mi alunga somnul.

Ies pe pod si zaresc in stanga un deal nalt cu orasul Ceuta in poale.

E miezul noptii! orasul doarme, pasagerii dorm, gainile dorm, chiar jupanul Manas sta lungit langa cusca si horaieste ametit de boala marii, insa Angel si cu Rahila nu apar nicaieri. Negresit si ei dorm acum in fundul marii.

De-aici feluca, zgaltaita ca de friguri, carneste in dreapta, avand a traversa canalul de Gibraltar si a se feri de numeroasele corabii ce trec din Mediterana in ocean si viceversa. Pericolul e mare, neincetat, caci la tot momentul suntem amenintati de a vedea un vapor sau o corabie cu trei catarge trecand peste noi si trimitandu-ne in lumea stacosilor!... Dar, in fine, geniul protector care ne-a scapat din mana arabilor ne scapa si de aceasta rusine.

Peste cateva ore de o navigatie grea si tulburata, rasare in ochii nostri stanca mareata a Gibraltarului, cu farul ei aprins in frunte.

Ne mai luptam catva timp cu valurile si cu vantul ce ne impotrivesc, si odata cu faptul zilei intram in port... Hosanna! iata-ne iar in Europa civilizata!

Feluca lasa ancora in mijlocul unei flote intregi de vase de razboi si de negot; toti pasagerii se trezesc in multumire; insusi Angel mi se arata, iesind de nu stiu unde... insasi dragalasa Rahila apare trandafirie ca raza diminetii...

Iar cat pentru jupanul Manas, in vreme ce amicul meu si eu debarcam din feluca, il auzim scotand tipete de curcan suierat la vederea crucilor zugravite pe marfa lui! Decat semnul crucii, el ar fi preferat mai bine coarnele dracului!

Post-scriptum. - Dupa voiajul nostru in imperiul Marocului si dupa vizitarea stancii Gibraltarului, unde in loc de vegetatie cresc tunuri, 800 de tunuri, ne decidem a intra in Spania. Luand dar adio de la amicii nostri din garnizoana Gibraltarului, bravii ofiteri Ingham, Hancooke si Derey, cu care am facut minunate primblari

Ia Algesiras si la San-Rocco, doua orase mici spaniole din vecinatate, ne imbarcam pentru Cadix pe vaporul francez ĄPericles".

Iata itinerarul acestei noi si mult interesante calatorii:

    De la Cadix la Seviglia, pe raul Guadalquivir.
    De la Seviglia la Cordova, in diligenta inhamata cu 12 catari.
    De la Cordova la Baylen si Grenada.
    De la Grenada la Jaen, Val-de-Penas, Aranjuez, Madrid.
    De la Madrid in Franta, prin Biscaia.

insa acest voiaj il voi descrie pentru petrecerea amicilor mei, cand a binevoi condeiul sa mai alerge pe hartie, cum am alergat eu vesel si bine dispus in patria lui Cid-Campeador si a lui Don Quichotte.




Calatorie in Africa : Tovarasul meu de drum
Calatorie in Africa : Malposta
Calatorie in Africa : Tuluza, Nima, Marsilia
Calatorie in Africa : Pe mare
Calatorie in Africa : Muntele de foc
Calatorie in Africa : Cel intai pas in lume
Calatorie in Africa : Tanger si Maroc
Calatorie in Africa : De la Tanger la Tetuan prin muntii Uadras
Calatorie in Africa : De la Tanger la Tetuan prin muntii Uadras - continuare


Aceasta pagina a fost accesata de 1122 ori.
{literal} {/literal}