7. Cateva cugetari : Cuvinte vechi franceze din XV secol

7. Cateva cugetari : Cuvinte vechi franceze din XV secol

de Vasile Alecsandri

Renumitul autor francez Rabelais, nascut in Turena la 1438, a scris in limba uzitata pe timpul sau istoriile fantastice ale lui Gargantua si Pantagruel, doi giganti. Acele opere pline de eruditie si de filozofie ascunse sub un sir de tablouri cinice au avut un mare rasunet in Franta si sunt mult apreciate de filologii moderni. Rabelais, intr-o epoca de persecutari religioase, cand ideile de reforma in materie de credinta expuneau pe adeptii lui Calvin la supliciul arderii de vii, au avut curajul a strivi sub biciul satirei abuzurile, ereziile, prejudiciile si mai cu seama pedantismul si bigotismul ce domneau in secolul XV. infruntand fulgerele Vaticanului si ale Sorbonei, el trata de cagots, bigots, papegots, papelards, caphards etc. pe calugarii ce exploatau lumea in numele religiei, iar pe pedanti, care se incercau a latiniza intr-un mod grotesc limba franceza, ii numea: rapetasseurs de vieilles ferailles latines. Este de observat ca un fenomen foarte straniu se produce la toate popoarele in epoca lor de regenerare sau de decadenta si acel fenomen este ivirea pedantismului in domeniul literar. Astfel plantele parasite navalesc in gradini, umplu gazoanele, acopera drumurile nisipite si inadusa florile pe straturi. in Franta, pe timpurile lui Rabelais, ca si la noi astazi, aceasta calamitate se latise mult si produsese o scoala de pedanti intetiti care vorbeau si scriau o limba neinteleasa de nimeni, nici chiar de insisi, exemplu:

„Mon genie n’este point apte nate pour éscorier la cuticule de notre vernacule gallicique, mais vicevercement je gnave opere er par veles et rames je me cuite de la locupleter de la redundance latinicome etc.“

Ce ar fi devenit oare gratioasa limba franceza, daca rasul puternic al lui Rabelais nu ar fi imprastiat in vant fasciculele laureatului Helcienne de Crene, seful scoalei de rapetasseurs de vieilles ferailles latines!

O! Rabelais, fie-ti tarana usoara si memoria nepieritoare! Caci nu te scoli din mormantul tau, neimpacatule biciuitor de ridicole, ca sa te arati un moment printre noi si sa faci a reintra in intunericul lor Trisotinii si Vadiusii romani, acesti demni stranepoti ai lui Helcienne de Crene!

Natia franceza se mandreste cu drept cuvant de geniul profund si de spiritul galic al lui Rabelais, caci scrierile lui sunt un adevarat tezaur de eruditie, dar acele scrieri au totodata si pentru noi un interes nepretuit, fiindca ele contin multime de cuvinte romanesti uitate astazi in Franta si uzitate la noi cu propriul lor inteles. lata aici o mana de termeni vechi care sper ca vor destepta spiritul de investigare al filologiei noastre:
A

abscons
    ascuns
ains
    insa
aer
    aer
absters
    sters
ardz
    ar
arse
    arsa
accrésté
    crestat, cu creasta
adiouda my
    ajuta-ma
aigrest
    agurida
apostole
    apostol
aspre
    aspru
arev
    a ara: a brazdui
aurée
    de aur
angust
    ingust
angariez
    angarii
alinter
    a alinta. N.B. Comentatorii francezi confunda intelesul acestui cuvant, atribuindu-i aceeasi origine ca verbului ralentir.

B

barde
    barda
baste
    basta
botte
    bute
bubelette
    bubusoara
bouc
    gura, a imbuca
basme
    basma. N.B. Comentatorii il confunda cu beaume, balsam.

C

cere
    ceara
cabres
    capre
calloïer
    calugar
coubte
    cot
crediteur
    creditor
coudignac
    chitonac
christian
    hristian: crestin
cobbit
    scobit
crud
    crud: necopt
ceste
    aceste: ceste
couppe
    cupa
coste
    coasta
caprimulge
    mulge-capra
calandre
    macaleandru, pasare fantastica
cza! interjectie identica cu acea a taranilor nostri catre boi
    tza Boian! tza Prian!

D

diavol
    diavol
decours de la journée
    decursul zilei
tous dis
    totdeauna: toate zilele
draco
    dracul
dateur
    datator
despriz
    dispret
dispare
    dispare
dea! interjectie identica cu dé!
à la dévallée
    de vale
desrobber
    (?) sa existe oare vreo analogie intre acest cuvant si cuvantul desrobire? Raspunda etimologistii.

E

éscorce d’ulmeau
    scoarta de ilm
éscapper
    a scapa
ésventer
    a zvinta
éstouper
    destouper: a astupa: a destupa
éspic
    spic
s’ésclaffer
    a se sclafai

F

faseolz
    fasole
furt
    furt
floc
    floc

G

gualimart
    calamari
geline
    gaina: galina
gyrer
    a umbla in jur

H

hayt
    hayt: hait
haye
    haye: hai: hai

J

judicature
    judecatorie
jus
    jos

L

laudateur
    laudator
locuste
    lacuste

M

moult
    mult
moust
    must
mutte
    muta
maistre
    maestru
marmoner
    a mormai
mascarayt
    mascarea: minjea
meshaing
    mehengiu

N

numereux
    numeros

O

on, d’ond
    unde, de unde
ous, ost
    oaste
occis
    ucis

P

Prime-vere
    primavara
paulme
    palma
pennes
    pene
plasmateur
    plasmuitor
pal
    par
panerot
    paner
partir
    a imparti
phlosque
    plosca
patac
    moneda de arama: pitac
puputz
    pupaza

R

roupte
    rupt
Fuir á la roupte
    a fugi in ruptul
capului.

S

sugce
    suge
soubz
    sub
sarpe
    sarpe: serpe
sus
    sus: deasupra
soror
    surora
sagette
    sageata
strige
    strigoi

T

tourte
    paine de secara: turta
temple
    tample
targon
    tarhon
teit
    tei
tumba (tomba)
    cazu (?) de aice sa se traga oare
tumba[1]?
trestous
    toti (?) sa existe oare vreo analogie intre forma
acestui cuvant si forma cuvintelor compuse
tustrei
    tuspatru etc.?

U

umbre
    umbra
ulmeau
    ulm

V

vester
    a investi
verrat
    ver: porc salbatic
verde
    verde
vene
    vana
verge
    veriga
vitrice
    vitrega
verme
    vierme
vicinite
    vecinatate
ventir
    a vantura

Y

yssit
    iesi

Pe langa aceste cuvinte ce atesta antica legatura de familie a romanilor cu francezii, se mai gasesc in Rabelais si in ceilalti vechi autori unele credinte poporale, unele locutiuni, precum si unele forme gramaticale identice cu ale noastre, de exemplu:

— Il vous mettra la tête au rez de pieds. — ti-a sta capul undeti stau picioarele.

— C’este là ou me deult. — Acolo ma doare.

— Ainsi m’aist Dieù. — Asa sa ma aiba Dumnezeu.

— Part joyeuz, part faché. — Parte vesel, parte suparat.

— Lui touchant maintenant les jeux, maintenant le front. — Atingandu-i acum ochii, acum fruntea.

— Couvercle digne du chaudron. — Dupa tingire si capac.

— Femme à mauvaise tête a bon vinaigre en son menage. — La nevasta iute otetu-i tare.

— Sans mot dire de bouche. — Far-a zice un cuvant din gura.

— Le char flamboyant d’Elie. — Carul sfantului Ilie.

— L’herbe qui ouvre les serrures qu’on lui présente. — Iarba fierului despre care se pomeneste in povestile poporale.

— Ils fouettaient magistralement les éscholiers comme on fouette les petits enfants en nos pays quand on pend un malfaitur a fin qu’il leur en soubvienne. — La noi este obiceiul de a bate copiii, cand se fac hotarnicii de mosii pentru ca ei sa-si aduca aminte de locurile hotarelor.

Ils s’emanciparent, ils conspirarent, ils jurarent etc. — se emancipara, conspirara, jurara etc. — N.B. Verbele in er se terminau in arent, la a treia persoana de plural, in loc de a se termina in erent, precum se obisnuieste astazi.

— Que mille millions de griphes mordent pendant l’éternité les charnières de celle qui ha faiet celluy qui sema le chène dont fut construite la chaise etc. adica: O mie de milioane de cangi sa muste pentru eternitate incheieturile acelui care a nascut pe acel ce a semanat stejarul din care a fost durat scaunul etc. Cine nu-si aduce aminte de surugiii nostri, care blestemau ghinda din care a crescut stejarul, din care s-a facut scandura, din care s-a durat corabia ce a adus in tara pe intreprinzatorul postelor; sau blestemau albina care va strange ceara din care s-a face lumanarea ce va arde la capataiul lor etc., etc.





1. Boierii asezate de Alexandru -Voda cel Bun si Batran
2. Formula de afurisenie
3. Epitaful lui Prale
4. Fragmente dintr-o poveste
9. Cateva cugetari : Aghir
5. Rime defectuoase
6. Cateva cugetari
7. Cateva cugetari : Cuvinte vechi franceze din XV secol
8. Cateva cugetari : Stoicismul romanului
10. Cateva cugetari: Neculai Balcescu
11. Cateva cugetari: Cantecul Bucovinei
12 Cateva cugetari: Geanta lui Mos Cosma



Aceasta pagina a fost accesata de 4434 ori.
{literal} {/literal} Are you looking for "xe88"? Check out xe88 The passionate experts in this field are ready to answer all of your requests.