1. Boierii asezate de Alexandru -Voda cel Bun si Batran

1. Boierii asezate de Alexandru -Voda cel Bun si Batran

de Vasile Alecsandri


Logofat mare
    judecator si alegator de ocine. Ispravnic pe o seama de oameni de frunte, ce sunt curteni la tara, si judecator tuturor cine sunt cu strambatati in tara si luator de seama tuturor ispravnicilor ce sunt la curtea domneasca.

Vornic mare in tara de Jos
    judecator tuturor din tara si globnic de morti de om si de sugubini ce se fac la partea lui si vornic Barladului.

Vornic mare de tara de Sus

    judecator tuturor din tara cine au strambatati si globnic de morti de om si de sugubini ce se fac la partea lui; si vornic Dorohoiului.

Parcalab de Hotin

    la margine despre tara Leseasca si Cazaceasca; judecator tuturor la acel tinut.

Hatman si Parcalab de Suceava
si ispravnic pe toate ostile tarii.

Postelnic mare
    dvorbitor inaintea domnului si parcalab de Iasi si talmaci in limbi straine.

Spatar mare
    si staroste de Cernauti, si este obicei sa se imbrace la zile mari cu haine scumpe domnesti; dvorbitor cu arme domnesti incins la spatele domnului intru acele zile.

Paharnic mare si parcalab de Cotnar si de Hirlau
    are obicei sa direaga (sa verse vin) domnului la zile mari, la masa, cu paharul.

Visternic mare
    ispravnic pe socotelile ce se fac sa se ia din tara, si grijind si impartind lefile slujitorilor, si purtator de grija a toata cheltuiala curtii si a oaspetilor ce ar veni in tara si are toate catastijele in mana lui.

Stolnic mare
    cu obicei la zile mari si la veselii domnesti, imbracat in haina domneasca, sa vie inaintea bucatelor domnesti; le tocmeste pe masa inaintea domnului cu tipsiile; si dvorbitor intru acele zile.

Comis mare

    ispravnic pe povodnici si pe toti caii domnesti; merge inaintea domnului si a povodnicilor.

Medelnicer mare
    cu obicei imbracat in haina domneasca la zile mari; dvorbitor la masa domnului; taie fripturile ce se aduc la masa.

Clucer mare

    ispravnic pe beciurile domnesti, pe unt, pe miere si pre colacii ce vin din orase la nascut.

Sulger mare
    ispravnic pre toate oboroacele ce se dau la curtea domneasca, si carne la slujitorii curtii.

Jitnicer mare

    ispravnic pe toate oboroacele de paine ce se dau la curtea domneasca si la slujitorii curtii si la oaspetii ce vin din tara.

Vames mare

    ce tine schelele tarii pentru vami; are obicei sa duca dulceti si cofeturi in zile mari la masa domnului. - Ispravnic pe negustori.

Satrar mare
    pe corturi domnesti si in osti si in alte cali si purtator de grija tunurilor.

User mare
    purtator de grija tuturor solilor si talmaci strainilor la judet.

Armas mare
    ispravnic si purtator de grija pentru toti acei ce fac rau si cad in inchisoarea tarii; ingrijitor de temnite si pedepsitor acelor judecati de moarte, dati in mana lui sa-i omoare.

Aga
    ispravnic pe darabani si pe targ pe Iasi judet.

Logofat al doilea
    hotarator de ocine in toata tara.

Postelnic al doilea
    in toata vremea dvorbitor inaintea domnului: fecior de boier ales.

Logofat al treilea

    carturar, scriitor bun, credincios la toate tainele domnului, si carti ori din tara, ori de la prieteni de unde ar veni toate in mana lui merg, si cu invatatura domnului de la dansul ies raspunsurile; si pecetea tarii in mana lui sta; si orice judeata si indireptari se fac oamenilor fara pecetea domnului nu pot fi; care pecete ii in mana logofatului al 3-lea.

Postelnic din al doilea inainte
    cati vrea domnul sa faca, deprinzandu-i la aceasta cinste, ies si la alte cinste mai mari.

Spatar al 2-lea si al 3-lea
    cel al 2-lea svoreste (serva) la masa cand cel mare nu svoreste; si este imbracat si cu spata (spada) incins, si cu buzduganul in mana la spatele domnului. Iara spatarul al 3-lea svoreste peste toata vremea.

Paharnic al 2-lea
    dupa dvorba paharnicului celui mare dvoreste la masa si direge pahar cu bautura la domn.

Paharnic al 3-lea

    cand nu direge al 2-lea, direge el.

Nota

Adevarul ce rasare din aceasta intocmire de boierii este ca titlurile de Logofat mare, Postelnic mare, Vornic mare, Parcalab, Spatar etc. nu au constituit niciodata titluri de noblete, ci au servit numai a desemna diversele functii din tara. Nefiind mostenitoare, copiii boierilor nu puteau trage din ele alt avantaj decat acela de a fi numiti feciori de boieri, iar copiii acestora reintrau in gloata, daca nu-i favoriza norocul ca sa intre in clasa functionarilor. Pe timpul domnilor vechi, unele familii au conservat prestigiul lor din tata in fiu prin valoarea lor personala in luptele tarii cu vecinii, insa numele lor odinioara faimoase au cazut din culme si au ramas acum pierdute printre razesi; astfel serpe, Motoc, Arbore, Purice, Movila etc. Nobletea dar, asa precum este inteleasa de popoarele occidentale, nu a existat in tara, si daca mai tarziu s-au introdus in societatea romana oarecare pretentii de nobilime bazata pe titlurile functionarismului, aceste tendinte de ingamfare ridicola au fost aduse de fanarioti. Ei au pus in circulare termenii grecoturces ti de celebi, afthenta, beimu, eclamprotate, evghenestate etc., meniti de a ridica un piedestal personalitatii lor de parveniti. Cazand insa ei de la putere, s-a daramat si toata cladirea cu dansii, iar romanii au revenit la datinile democratice ale stramosilor. Iata cum se explica avantul generos care a indemnat pe boierii si pe feciorii de boieri din generatia actuala sa sacrifice in Divanul adhoc atat privilegiile legate de titlurile boieresti, cat si insesi acele titluri. si, in adevar, ce izvor de magulire putea sa fie pentru un roman in titlurile de Paharnic, de Stolnic, de Comis, de Medelnicer etc., cand boieria acestora nu era decat o slugarie travestita. Paharnicul mare, indeplinind functia de échanson, diregea cu paharul, adica varsa domnului vin si apa la masa.

Stolnicul mare servea de maitre d’hôtel, caci el preceda in sala de pranz blidele cu bucate si le aseza dinaintea domnului. Comisul mare (écuyer) isi rezema boieria de ieslele grajdului domnesc.

Slugerul domnea asupra cuhnei.

Medelnicerul avea importanta functie de a taia fripturile.

Jitnicerul (grand panetier) era mai mare peste paini.

Vamesul se bucura negresit de favoarea domnitelor si a beizadelelor, caci el aducea dulceata si cofeturi la masa.

in realitate, precum vedem, toti acesti boieriti faceau parte din categoria ciocoilor, cunoscuta la curtea Franciei sub denumirea grotesca de officiers de bouche.

Un personaj insa care avea o fizionomie mai caracteristica era Armasul mare; el inspira groaza tuturor si prezenta lui taia pofta de mancare chiar acelor officiers de bouche. ingrijitor de inchisori si pedepsitor acelor judecati de moarte si dati pe mana lui ca sa-i omoare! lata titlurile si functiile Armasului! La cate scene tragice el era condamnat sa asiste si chiar sa ia parte activa! Ce fizionomie de calau boierit!

Se zice ca mai toti Armasii au fost straini: greci, arnauti etc., caci romanul nu a avut niciodata tragere de inima pentru meseria de gade.

Apropos (unii zic aproposito, insa pentru ce si cum s-au adoptat acesti termeni? Posteritatea va decide). Apropos de gade, binevoiasca sapientii fabricanti de dictionare etimologice, sau chiar electicii fisatori ai limbii romane, sa ne lamureasca daca acest cuvant nu este cumva radacina cuvantului gadilire? Gadele are meseria de a descapatana si de a spanzura, doua operatii care au a face cu gatul si care la un moment oarecare trebuie negresit sa procure pacientului o gadilire destul de stranie. Substantiv: gade — verb: a gadili.

Asa sa fie?... Nu stim, dar sa nu pierdem sperarea ca vom vedea aceasta ingenioasa etimologie publicata intr-una din fasciculele sau fasele sub care unele doici academice pretind a creste si a infrumuseta limba romana.

P. S. in Letopisete gasim termenii de ruda aleasa, sinonim de boier. Acele rude alese se bucurau de privilegiul de a nu fi „supuse pedepsei cu caterga sau cu ocna, ci pentru greseli mici erau gonite de pe mosiile lor pe catava vreme. Pentru greseli mari erau descapatanate. Un boier vinovat si hotarat la moarte nu se purta pe ulite ca cei prosti, nici era supus necinstei de a fi ca ei spanzurat in furci sau intepat. Un boier era spanzurat numai cand se afla dovedit de hiclenie impotriva domnului, de hainlic catre tara, si asijderea cand era prins la razboi. Atata numai ca furcile spanzura torii se faceau mai nalte decat pentru un prost.“

Avantaj destul de iluzoriu pentru pacient! insa mangaietor pentru vanitatea rudelor alese ale spanzuratului!




1. Boierii asezate de Alexandru -Voda cel Bun si Batran
2. Formula de afurisenie
3. Epitaful lui Prale
4. Fragmente dintr-o poveste
9. Cateva cugetari : Aghir
5. Rime defectuoase
6. Cateva cugetari
7. Cateva cugetari : Cuvinte vechi franceze din XV secol
8. Cateva cugetari : Stoicismul romanului
10. Cateva cugetari: Neculai Balcescu
11. Cateva cugetari: Cantecul Bucovinei
12 Cateva cugetari: Geanta lui Mos Cosma



Aceasta pagina a fost accesata de 1335 ori.
{literal} {/literal}