Dumbrava Rosie - III - Tabara leseasca

Dumbrava Rosie - III - Tabara leseasca

de Vasile Alecsandri


III.

Tabara leseasca

Pe-o culme prelungita ard mii si mii de focuri
Ca stele semanate in numeroase locuri.
Se pare ca tot cerul cazut e pe pamant
Si c-au ramas in urma-i un haos, un mormant,
Atata intristare si-atata-ntunecime
Imprastie pe bolta a norilor desime.
Un zgomot lung se-nalta din culmea luminata,
Unindu-se in aer cu tunete ceresti.
E zgomotul orgiei! Iar zarea departata
Roseste-n foc de codri si sate romanesti.

Aici betii si danturi si chiote voioase,
In fund suspinuri, vaiet si plangeri dureroase!
Aici de pofte rele sunt ochii toti aprinsi,
Acolo curge sange, acolo-s ochii stinsi,
Caci astazi celebreaza lehimea-n sarbatoare
Victoria dorita a zilei viitoare!
Ostasii pretutindeni formati in dese grupe
Frig boi intregi, rup carnuri ca lupii flamanziti,
Desfunda largi antale, beau lacom fara cupe,
Se cearta, rad in hohot si urla ragusiti.
Ca dansii, caini de lagar la praznic luand parte,
Schelalaiesc salbatic, rod oasele deoparte,
In mijlocul orgiei turbate ce tot creste;
Iar printre caini si oameni pe iarba stau cazute
Femei, prada orgiei, cu mintile pierdute
Si insa vantul noptii prin lagar vajaieste,
S-un glas din umbra neagra la toti striga de-a randul.
Orbi! orbi! la masa mortii voi va mancati comandul!
Magnatii juni, sub corturi, pe perne de matase
Desarta cupe pline cu vin de la Cotnar,
Cantand cu fericire: De viata rea nu-mi pasa!
Iubita-mi e pe brate, in viata nu-i amar!
Si fiecare strange la pieptu-i cu-nfocare
O fiica de-a Podoliei, frumoasa si balaie,
Cu buze parguite la foc de sarutare,
Si ochi ce-noata-albastri in galesa vapaie.
Si fiecare simte ca mintea-i se desfrana,
Avand langa-a sa gura o gura voluptoasa,

Si-n brate-i o copila ce rade amoroasa,
S-un san rotund ce salta vioi sub a sa mana.
Ferice, mult ferice de dansii! fata rade,
Inima zboara, raiul in cale-i se deschide.

Si insa vantul noptii prin corturi vajaieste,
De tunete cumplite vazduhul clocoteste,
S-un glas pierdut in umbra tot striga ne-ncetat:
Orbi, orbi!! moartea v-asteapta c-un ultim sarutat!
Cortul regal e splendid! Duzini de candelabre
Re varsa-a lor lumina pe-o masa ce se-ntinde
Sub table incarcate de scule si merinde
Si sticle largi cu vinuri spaniole si calabre.
In mijloc sta-n iveala un cerb de patru ani,
Incins pe-a sale laturi cu siruri de fazani,
Si doua piramide de fructe mai alese,
In Asia-nflorita crescute si culese.
Albert in fruntea mesei luceste ca un soare,
Inconjurat de oaspeti in haine de splendoare.
La dreapta-i al sau frate mai june, Sigismund
Apare-ntr-o dulama de ros postav de Lund.
La stanga-al Camenitei episcop vechi, Lonzinski,
S-alaturea cu dansii se vad: Sbignew Tenczynski,
Cu Herbor Lucasievitz, Padlowski castelanul
Radomiei, si Creslau Roza, numit Decanul,
Si graf Ioan de Tiffen, magisterul Prusiei,
Care-au adus la lupta cinci sute de cruciati,
Si falnicii Toporski, vechi neaosi de-ai Lehiei,
Si alti de frunte nobili, din cei mai insemnati.

Toti gusta din merinde, desarta largi pahare
In sunetul metalic de vesele fanfare;
Si sangele prin vine se scurge mai fierbinte,
S-avantul creste-n suflet si nebunia-n minte
Cand regele ridica o cupa de vin plina
Si glasul sau puternic acest toast inchina:
Eu, Albert, domnul vostru, si al Lehiei rege,
Intrat-am in Moldova ca leu invingator!
Maini este ziua luptei Nimic nu s-a alege
De Stefan al Moldovei si de al sau popor.
Cum beau aceasta cupa, asa mandra Lehie
Sa-nghita aceasta tara! Asa sa fie! Fie!
Vivat! Ura! traiasca Albert mult glorios!
Raspund mesenii aprig c-un racnet zgomotos,
Si lagarul rasuna in lunga departare
Dar iata ca la usa un om strain apare,
Cu pieptul gol, cu parul in vant, cu ochi focos;
El spre Albert tinteste privirea-i ratacita,
Face doi pasi si striga: Desarta-ti cupa jos,
Albert! de soarte rele ti-e cupa otravita .
Toti se reped c-un urlet si mana pe el pun.
Lasati-l, zice craiul; e Sropski cel nebun!
Si iar inalta cupa, razand de-o asa larma
Dar cupa langa buze-i in mana lui se sfarma,
S-un trasnet lung deodata in ceruri bubuieste
Si-n cortul plin de umbra furtuna navaleste,
Si masa se rastoarna, si cortul se urduca
Iar pe campii, sub fulgeri, alearga o naluca.




Dumbrava rosie - I - Visul lui Albert
Dumbrava Rosie -  II - Tara in picioare
Dumbrava Rosie - III - Tabara leseasca
Dumbrava Rosie -  IV - Tabara romana
Dumbrava Rosie - V - Stefan cel Mare
Dumbrava Rosie - VI - Asaltul
Dumbrava Rosie - VII - Lupta
Dumbrava Rosie - VIII - Aratul


Aceasta pagina a fost accesata de 1250 ori.

{literal} {/literal}