Cetatea Neamtului - Actul 3 - Scena 10

Cetatea Neamtului - Actul 3 - Scena 10

de Vasile Alecsandri


Cetatea Neamtului
sau
Sobieschi si plaiesii romani


Actul 3

Scena 10

Cei denainte, Plaiesii

Portile cetatii se deschid. Un cortej de opt oameni iese si coboara dealul. Farcas merge inainte purtand stindardul Moldovei. Dupa el, patru plaiesi duc pe Soiman pe un pat de scanduri; in fine, Ghetu si alt plaies, raniti amandoi, urmeaza, sprijinindu-se impreuna. Orchestra suna un mars funebru, pan' ce cortegiul soseste in scena. Sobieschi face atunci un semn, si toata armia prezinta armele.

Sobieschi (vazand cortegiul):  Iablonovschi! ... Ce oamini sint acestia?
Iablonovschi: Garnizoana Cetatii Neamtului!
Sobieschi: Cum? ... Numai cu-atati oameni s-au luptat intreaga noastra oaste?
Iablonovschi: Atatia au ramas!
Sobieschi (furios): O mana de plaiesi sa-ndrazneasca ... O! trebuie pedepsit aspru asemine sumetie, ca sa ramaie pilda la moldoveni!
Iablonovschi (cu energie): Ba sa nu faci o asemine fapta, maria-ta, caci ar fi nevrednica de viteazul Sobieschi! Ea ar pata gloria majestatii-tale si ar calca cuvantul dat de mine aparatorilor cetatii! ...Fii mare precat ti-e numele si generos precat se cuvine unui riga!
Sobieschi (uimit): Iablonovschi! ... da-mi mana! ... Esti vrednic sa te numesc parintele meu.

(Iablonovschi se inchina si da mana regelui. In timpul acestui aaprte, cortegiul s-a coborat si s-a oprit in fata cu Sobieschi)

Tudora (vazand pe tatal ei, voieste sa alerge spre el, strigand): Tata, tata!...

(Soldatii o opresc si o trag deoparte)

(In timpul scenei urmatoare, o parte din armia polona se insira pe coastele dealului. Un capitan polon merge de aseaza stindardul polon pe zidurile cetatii)

Sobiesch (pasind spre plaiesi): Sanatate voua, plaiesi!
Soiman (cu voce slaba): Sa traiesti, maria-ta!
Sobieschi: V-ati purtat ca niste viteji!
Soiman: Datoria ne-am facut, maria-ta!
Sobieschi: Cati oamini ati fost de toti in cetate!
Soiman: 18 ... Zace o perit din mila mariei-tale!
Sobieschi: 18! ... Numai 18! ... (Catra armie). Afla lumea-ntreaga ca 18 plaiesi romani s-au luptat cinci zile cu armia-ntreaga a lui Sobieschi si ca Sobieschi au sarutat pe capitanul lor!. (Lui Soiman). Viteazule, vin in bratele mele! (Se apropie de Soiman si-l strange la pept. Fanfare)
Soldatii si Romanii: Ura!
Sobieschi: Cum te cheama?
Soiman: Soiman batranul.
Sobieschi: Soimane! ... In fata tuturor soldatilor mei, eu Sobieschi, riga Poloniei, declar ca ma simt mandru ca m-am luptat cu tine si ca vreu sa implinesc orice-i cere tu de la mine ... Spune, ce vrei?
Soiman: Daca vrei sa te milostivesti de mine, maria-ta, iarta robii, ca sa ma bucur si eu in ceasul mortii de bucuria lor.
Sobieschi: Liberi sa fie cu totii! (Face un semn)

(Sirurile soldatilor se deschid. Romanii ies fara lanturi si apropie de Soiman)

Soiman: Sa-ti deie Dumnezeu putere si marire!
Romanii: Sa traiasa mos Soiman!
Sobieschi: Dar alta nu doresti nimica, Soimane?
Soiman: De-acum, moarte! ... ca s-o gasesc pe biata fiica-mea, Tudora, in ceea lume.
Sobieschi: Ba nu moarte ... Viata si fericire, viteazule! (Aduce pe Tudora de mana). Iata fiica!
Soiman: Tudora!
Tudora (aruncandu-se in bratele lui Soiman): Tata!
Sobieschi: Si tu, copila, care-ai vroit sa ucizi pe Sobieschi, pentru ca sa-ti razbuni tara, tine inelul acesta ca un suvenir de la mine pentru cununia ta.
Tudora (luand inelul): Maria-Ta, da-mi voie sa-l pun in degitul barbatului meu, Farcas. (Merge de da inelul lui Farcas)
Sobieschi: Farcas! ... Tu esti, voinicule, care-ai scapat din manile soldatilor mei?
Farcas: Eu, maria-ta! ... Am scapat atunci, pentru ca sa ai acum multamire de-a ma ierta!
Sobieschi (vesel): Fie! ... Imi place sa va stiu uniti impreuna, caci aveti amandoi suflete viteze si sinteti vrednici de tatal vostru si de tara voastra! ... Acum e vreme sa ne despartim! ... Mergeti cu bine, romanilor, si fiti mandri de numele vostru! ... Voi m-ati impacat cu Moldova, si de azi inainte Sobieschi se declara cu mandrie prietinul romanilor!
Romanii si Soldatii: Ura! Ura!

(Plaiesii, urmati de romani, pleaca si trec pe dinaintea sirurilor de soldati, carii le prezinta armele. Ei se urca pe deal si de la mijloc apuca in stanga. O parte de soldati se suie dupa dansii si se insira pe coastele dealului. Muzica militara si orchestra suna un mars triumfal. Salve de tunuri. Tablou)


(Cortina cade)




Cetatea Neamtului - Actul 1 - Scena 1
Cetatea Neamtului - Actul 1 - Scena 2
Cetatea Neamtului - Actul 1 - Scena 3
Cetatea Neamtului - Actul 1 - Scena 4
Cetatea Neamtului - Actul 1 - Scena 5
Cetatea Neamtului - Actul 1 - Scena 6
Cetatea Neamtului - Actul 1 - Scena 7
Cetatea Neamtului - Actul 1- Scena 8
Cetatea Neamtului - Actul 2- Scena 1
Cetatea Neamtului - Actul 2- Scena 2
Cetatea Neamtului - Actul 2- Scena 3
Cetatea Neamtului - Actul 2- Scena 4
Cetatea Neamtului - Actul 2 - Scena 5
Cetatea Neamtului - Actul 3- Scena 1
Cetatea Neamtului - Actul 3- Scena 2
Cetatea Neamtului - Actul 3- Scena 3
Cetatea Neamtului - Actul 3- Scena 4
Cetatea Neamtului - Actul 3- Scena 5
Cetatea Neamtului - Actul 3 - Scena 6
Cetatea Neamtului - Actul 3 - Scena 7
Cetatea Neamtului - Actul 3 - Scena 8
Cetatea Neamtului - Actul 3 - Scena 9
Cetatea Neamtului - Actul 3 - Scena 10


Aceasta pagina a fost accesata de 603 ori.
{literal} {/literal}