Ovidiu - Actul 5 - Scena 09

Ovidiu - Actul 5 - Scena 09

de Vasile Alecsandri


Actul 5


Scena 9

Precedentii, Cotta si amicii lui Ovidiu

Cotta
Ovidiu unde-i?

Sarmia
(aratandu-l)
Iata-l in ultimele-i ore!

Iulia
(in parte)
Amicii lui in Tomis!

(Se pleaca pe mort si striga)

Ovidiu, in picioare!
Roma lui Iulius Caesar, priveste, a venit
Sa te salute.

Ovidiu
(tresarind)
Roma?

Iulia
(in parte)
Din moarte l-a trezit
Al patriei scump nume.

(Ovidiu se reazima pe brat si-si priveste amicii)

Cotta
Ilustre, tu, romane,
Ovidiu, fala Rmei s-a gintei suverane,
Victima neferice al cruntului destin,
Azi Roma te recheama cu drag lang-al ei san.
Primeste-aste corone; prin noi ti le trimite ...
Salut si onor tie, poete stralucite!

Ovidiu
(se scoala-n picioare, rezemandu-se de pat)
Din morti, la glasul Romei, pe lume iar reviu.
Sint rechemat de Roma imi spuneti voi? ... Tarziu.
Opt ani de exilare, opt ani de lunga jale
M-au dus pe-a vecinicei nemarginita cale ...
De mine-a vietii poarta, amicilor, s-a-nchis,
Si ce mai vad in fata-mi il vad ca printr-un vis.
Ah! Vad si ma cutremur, cum timpul aprig vine
Marirea sacra-a Romei s-o schimbe-n mari ruine.
Si cum din departare potopul cel barbar
Se-ntinde sa distruga al zeilor altar ...
Vad Roma cum expira ... Vai! Roma nu mai este!
Puterea ei? - legenda! Istoria-i? - poveste!
A fost, s-a sters, cu nume, cu glorie, cu tot ...
Vad multe, multe, multe, dar a grai nu pot ...
Fiorul ma cuprinde ... si glasul mi se curma ...

(Mica pauza)

Stati! ... Norul greu dispare ... Lumina creste-n urma ...
Trec secoli! ... o! minune! ... Aici, in rasarit,
Vlastarul, fiu al Romei, stejar a devenit,
Si Istrul mosteneste al Tibrului renume ...
Se-nalta-o noua Roma, renaste-o noua lume,
Mormantu-mi se deschide ... din el, in viitor,
Un lung torent de viata se-ntinde roditor.

(Cu entuziasm)

Dumnezeiri! ... Nu, ginta latina-n veci nu moare!

(Sovaie si cade pe pat)

Ah! iata ... noaptea ... noaptea ... ah! mor ...
ah! ... soare! ... soare! ...

(Expira)

Iulia
(cu-n strigat desperat)
Mort! Mort!

(Cade-n genunchi si-i saruta mana plangand)

(Toti cad in genunchi)

Cotta
(intinzand corona spre Ovidiu)
Adio, geniu in veci neperitor!

Iulia
(cu lacrimi)
Adio, suflet nobil, iubit si iubitor!


Cortina cade.






Ovidiu - Actul 1 - Scena 01
Ovidiu - Actul 1 - Scena 02
Ovidiu - Actul 1 - Scena 03
Ovidiu - Actul 1 - Scena 04
Ovidiu - Actul 1 - Scena 05
Ovidiu - Actul 1 - Scena 06
Ovidiu - Actul 1 - Scena 07
Ovidiu - Actul 1 - Scena 08
Ovidiu - Actul 2 - Scena 01
Ovidiu - Actul 2 - Scena 02
Ovidiu - Actul 2 - Scena 03
Ovidiu - Actul 2 - Scena 04
Ovidiu - Actul 2 - Scena 05
Ovidiu - Actul 2 - Scena 06
Ovidiu - Actul 2 - Scena 07
Ovidiu - Actul 2 - Scena 08
Ovidiu - Actul 2 - Scena 09
Ovidiu - Actul 2 - Scena 10
Ovidiu - Actul 3 - Scena 01
Ovidiu - Actul 3 - Scena 02
Ovidiu - Actul 3 - Scena 03
Ovidiu - Actul 3 - Scena 04
Ovidiu - Actul 3 - Scena 05
Ovidiu - Actul 3 - Scena 06
Ovidiu - Actul 3 - Scena 07
Ovidiu - Actul 3 - Scena 08
Ovidiu - Actul 3 - Scena 09
Ovidiu - Actul 3 - Scena 10
Ovidiu - Actul 4 - Scena 01
Ovidiu - Actul 4 - Scena 02
Ovidiu - Actul 4 - Scena 03
Ovidiu - Actul 4 - Scena 04
Ovidiu - Actul 4 - Scena 05
Ovidiu - Actul 4 - Scena 06
Ovidiu - Actul 4 - Scena 07
Ovidiu - Actul 5 - Scena 01
Ovidiu - Actul 5 - Scena 02
Ovidiu - Actul 5 - Scena 03
Ovidiu - Actul 5 - Scena 04
Ovidiu - Actul 5 - Scena 05
Ovidiu - Actul 5 - Scena 06
Ovidiu - Actul 5 - Scena 07
Ovidiu - Actul 5 - Scena 08
Ovidiu - Actul 5 - Scena 09


Aceasta pagina a fost accesata de 756 ori.
{literal} {/literal}