Crai-nou - Scena 2

Crai-nou - Scena 2

de Vasile Alecsandri


Scena 2

Cei dinainte, Corbu

Corbu
(in culise)

Frunza verde stejarel,
Cit ii omul tinerel
Bine-i, mari. zau, de el!
Codru-n cale-i inverzeste,
Româncuta mi-l iubeste
si-n pept inima-i tot creste!

(Corbu se arata pe deal viind incet; el se opreste putin de cinta doina din cimpoi.)

Toti (ca bucurie): Iaca mos Corbu cimpoieru!... Iaca mos Corbu!
Dochita: Iar o sa ne faca sa ridem si sa jucam.
O fata: Doamne, mare poznas ii, cit ii de batrin.
Dochita: si mare bun suflet de om ii.

Corbu
Omul daca-mbatrineste
Drumu-n cale-i se lungeste
si pustiu-l napadeste.
Ochii vad, inima cere,
Ce folos ca nu-i putere,
Nici tiruca mingiiere.

(Fetele si Flacaii merg inaintea Corbului si-l aduc in scena.)

Toti: Bine-ai venit, mos Corbule... bine-ai venit.
Corbu: Bine v-am gasit, mindrulitelor. Ian priveste cit is de... sa le sorbi cu catrinte cu tot!... Ei, da ce mai faceti pe-aici?
Dochita: Ia! ducem doru, mos Corbule.
Corbu: De ce-ati iesit cu Totii la luna ca buraticii?
Dochita: Ne-am inchinat la Crai-nou.
Corbu: Mare pozna si minune!... Ce are românca a imparti cu craii?... Cit ii iesa un craisor inainte, hait, m-am inchinat cu plecaciune. Da, ian spuneti, ce ati mai cerut de la ist Crai-nou? salbe de margele? fote si inele? sau numai dragostele, ha?... si dragostele tot cu de-alde cei tineri? ha?...
Dochita: D-apoi cum? cu de-alde cei batrini?... ca ei si-au trait traiul...
Corbu: si si-au papat malaiul... ha, ha, ha! bine zici, Dochito... vorba ceea: pomul daca-mbatrineste, pune-i paie de-l pirleste... Na! iaca pacatul, ca ma luai cu vorba... adica naravul din fire nici ca... Ian ascultati, fetii mei... alergati degraba in codru si va luati tot pe urma mea, ca-ti gasi un cuconas s-o cuconita, rataciti si obositi ca vai de ei!... sa-i aduceti aici.
Toti: Da cine-s, de unde-s?
Corbu: Nu-i treaba voastra... Hai! iute... sa va vad... dos la fata si tupilus prin nagarus... vorba tiganului... Apucati pe la izvorul soimilor, ca-ti da de ei, fara gres.
Toti: Haideti... haideti.

(Fetele si Flacaii ies cu Totii: unii prin stinga, altii pe cararea muntelui. Dochita fi Corbu ramin singuri.)

Fetele sI Flacaii
(iesind)
Haideti, haideti, haideti
in codrul inverzit,
Haideti, haideti, haideti
in plaiul inflorit.

Corbu: Tu, Dochito, ramii ca am sa-ti spun o oarecica... Nu-i nime? Asculta: cunosti pe domnul Leonas, care-o tinut mosia de alaturea?
Dochita: il cunosc dar.
Corbu: Ei! se vede ca i s-o aprins calcaile dupa fata ispravnicului, si fiindca voda vrea si Hincu ba...
O furat fata, ca mai bine.
Dochita: Ialei!
Corbu: ii intilnii chiar acu, rataciti prin codru, nemincati si nebauti de doua zile. Sarmanii, sa-i vezi, ti-i mai mare mila... Cuconita mai ales... ii prapadita moarta, na! Ce sa zici?... oameni gingasi... boieri... n-au cum putea rabda la foame si la osteneala, ca noi isti de la tara... stii ce, Dochito? hai sa-i ascundem noi doi... asis sa nu-i gasasca nici dracu.
Dochita: Da, ii cata?
Corbu: Dracu? ba mai rau... Ispravnicul... ii cata ca iarba de leac. Asta-noapte el o mas peste deal, cu o ceata de slujitori de cei noi, de jandari, si are de gind sa haituiasca Toti muntii. Ai inteles acum, Dochito?..: Trebuie sa ne facem munte si punte si sa-i venim de hac ispravincului, ca. Doamne, mare dragu-mi-i... ca sarea-n ochi.
Dochita: Bine, mos Corbule... las' pe noi, daca-i asa treaba.
Corbu: Sa traiesti, fata mea. Te-as saruta, dar ma tem sa nu te-apuce friguri... Ian taci... parca vin Flacaii.





Crai-nou - Scena 1
Crai-nou - Scena 2
Crai-nou - Scena 3
Crai-nou - Scena 4
Crai-nou - Scena 5
Crai-nou - Scena 6
Crai-nou - Scena 7
Crai-nou - Scena 8
Crai-nou - Scena 9
Crai-nou - Scena 10
Crai-nou - Scena 11
Crai-nou - Scena 12
Crai-nou - Scena 13
Crai-nou - Scena 14
Crai-nou - Scena 15
Crai-nou - Scena 16


Aceasta pagina a fost accesata de 954 ori.
{literal} {/literal}