Doina haiduceasca (3)

Doina haiduceasca (3)

de Vasile Alecsandri

    Mandra mamuca-am avut,
    Frumos copil a facut,
    S-a-nfasat cu flori de munte
    Ca s-jung viteaz de frunte,
    Gura toti sa mi-o asculte,
    Mandrele sa mi-o sarute,
    Zi-le, maica, sa se stranga
    Ca oitele la strunga,
    Mie-acum ca mi-a venit
    Mi-a venit timp de iubit.
    Striga-n capul satului
    Pe fata fartatului,
    Mandra vine alergand,
    Eu ii zic cu glasul bland:
    „Copilita, Lita, fa,
    Mai dat-ai gura cuiva?"
    Ea prinse a se jura:
    „Sa ma bata anaftema
    De-am mai dat gura cuiva
    Afara de dumneata!"
    Iar de dreapta ce era
    Soarele se-noura.
    De-atunci, vere,-am pribegit
    si m-am dat la haiducit.
    Ca mi-e sufletul amar
    si mi-e traiul in zadar!
    Vai de mine si de mine!
    Nu mai stiu ce-i rau, ce-i bine.
    De cand mama m-a facut,
    Tot prin codri am sezut
    si lumea n-am mai vazut
    Decat numai soarele,
    Decat caprioarele.
    Caprioara a codrului,
    Du-ma-n valea Oltului,
    Doar oi mai razi o data
    Pe serpoaica cea de fata
    Care amar m-a inselat
    si in codri m-a bagat! 




Doina haiduceasca (1)
Doina haiduceasca (2)
Doina haiduceasca (3)
Doina haiduceasca (4)


Aceasta pagina a fost accesata de 2321 ori.
{literal} {/literal}