Farmazonul din Harlau - Actul 2 - Scena 05

Farmazonul din Harlau - Actul 2 - Scena 05

de Vasile Alecsandri



Actul 2


Scena 5


Cei dinainte, Pestrit


Pestrit (tot in vazduh, cu ochii legati, strigand) Mai ... oameni buni ... ramanesti sanatosi ca eu ma ... duc ... (Paneriul se atinge de pamant) Slava Domnului c-am dat de vartos.
Titirez (schimbandu-si glasul): Ai sosit in cele mai adanci maruntaie a pamantului ... poti sa iesi din trasura ta.
Pestrit: Ma rog, ian spune-mi, de cate poste sint departat de fata pamantului ... auzi ... domnule ... ian asculta, domnule ... Cutare.
Titirez: Nu ma chem domnu ... Cutare.
Pestrit: Ma iarta ... Domnule ... Cut ... n-am avut sa te ating ... da, ma rog, ian spune, n-as pute sa-mi scotr de pe ochi basmaua asta?
Titirez: Nu ... pentru ca prin farmecul acestei legaturi ai sa vezi o multime de lucruri.
Pestrit: A! ... prin farmecu ... Curioz lucru ... pan-acum nu vad nimica.
Titirez: Taci, nu vorbi ... caci o sa incepem ceremoniile de priimire ... Pune-te pe scaun ... si adu-ti aminte ca in vremea cat ti se vor face intrebarile cuvenite ... n-ai voie .... nici sa tusesti ... nici sa te misti ... nici sa stranuti, nici sa te rasufli.

(Leonil da un scaun lui Pestrit care se asaza in mijlocul teatrului)
 
Pestrit: De
m-oi rasufla sa ma bati la talpe.Titirez: 
Titirez: Candidatul ... Spune-ti numele, tara, varsta ta.
Pestrit (in parte): Incep a cam ameti de frica. (Tare) Ma numesc Harlau ... varsta me ii Pestrit, tara me-i de 22 ani ... Ba nu, ma insal, ma chem Pestrit ... tara ...
Titirez: Bine ... bine ... Pentru ca sa poti intra in societate, trebuie sa n-ai nici un narav ... si, dupa cum am auzit, dumneta ai o multime ...
Pestrit: Ba, pe crucea me ...
Titirez: Esti mincinos ... lacom ...
Pestrit: Lacom ... se poate. Ce-i drept nu-i pacat, imi place turta dulce de ma prapadesc. (Se scoala)
Titirez: Sezi locului ... nu te misca.

(Pestrit vre sa se puie pe scaun si pica jos)

Titirez: Scoala-te!
Pestrit (sculandu-se): Daca si fara sa-mi zici ... valeu, coastele ...
Titirez: Acu hai sa incepem cercarile ... Suiti-l in varful turnului ... ca sa se arunce de sus cu capu in jos ...
Pestrit: Cum, frate, sa m-arunc ... suguiesti ... da pot sa-mi stric ciolanele.
Titirez: Asa!! Turnu n-are mai mult decat o suta de stanjini.
Pestrit: M-am dus de pe fata pamantului. (Il suie pe o scara care, cu cat Pestrit se inalta, ea intra in pamant)
Titirez (vorbind in pumni, ca sa-l faca sa creada ca-i tare jos): Arunca-te in fundul pamantului.
Pestrit (strigand foarte tare): Ei, domnilor, ia ma rog...
Titirez (asemene): Nu ne trebuie observatii ... daca nu te-i supune pravililor noastre, nu te priimim.
Pestrit: De vreme ce-i asa ... (Sare) Dec ... degraba am ajuns.
Titirez (incet, catre Leonil): Acu-i randu tau. (Se ascund toti denapoie poloboacelor ... ascuzand lumanarea)
Pestrit: Parca nu-i nimene impregiurul meu. (Scoate basmaua de pe ochi) Bre ... bre ... da ce curaj am aratat.

(Se aud gemete; vuiete de lanturi)

Pestrit (spariet): Saracul de mine, ce am auzit? Or sa vie mortii sa ma vizitarisasca ... N-auziti, domnilor raposati ... nu-s acasa ... va puteti intoarce de unde ati venit ... n-am nici chef sa va vad ... (In parte) Simt oarecare sudori raci ca gheata...
Titirez (schimbandu-si glasul): Ah! ... ah! ... fie-ti mila.
Pestrit (in parte): Oare cine dracu sa fie?
Titirez: Of, nu mai pot ... mori de foame si de sete.
Pestrit: Slava Domnului  ca nu-i matusa Balasa ... daca de cand au murit nu i-au dat nimica de mancat ... biata baba trebuie sa fi murit de vro suta de ori cel putin.
Titirez: Da tu care stai in preajma-mi ... ce cauti in lacasul ticalosiei?
Pestrit: A! ... aici ii lacasul ticalosiei ... am venit sa ma fac farmazon.
Titirez: Farmazon ... nenorocitule ... si eu am venit sa ma fac farmazon, s-acum de cincisprezece zile sufar in beciul asta.
Pestrit (in parte): Mi se pleaca genunchii.
Titirez: M-am hranit numai cu niste coji de pane ce am gasit intr-un ungheri.
Pestrit: Saracutul de mine ... coji ... d-apoi ce-oi sa fac eu, care nu pot manca decat pane poaspata?
Titirez: Proviziile mele se sfarsisa ... era sa mori de foame ... cand din intamplare, se infatosa ochilor mei ...
Pestrit: Ce lucru? ...
Titirez:  Un guzgan ... cu care m-am putut hrani pan-acu,.
Pestrit: Un guzgan!! ... n-oi pute niciodata sa traiesc cu astfel de dobitoace.
Titirez: Tist ... Pestrite, acum au venit vremea sa chemi trasnetul pe capul tau.
Pestrit: Sa chem trasnetu ... da pentru ce?
Titirez: Pentru ca sufletele farmazonilor sa vie sa-ti faca vizita.
Pestrit: Nu s-ar putea pe alta data ...
Titirez: Nu mai lungi vorba degeaba ... gandeste ca hotararea noastra este nepartinitoare.
Pestrit: De vreme ce imi dati rezoane atat de maurite ... ma supun ... Da cum sa-l chem ... nu stiu cum sa-i vorbesc.
Titirez:  Vorbeste-i cu toata politeta cuvenita unei persoane insemnate.
Pestrit (uitandu-se in sus): Domnule trasnet ... poftesc pe ecselentia-voastra sa binevoiti a va cobori din ceri ... numai tare te-as ruga sa nu faci mult huiet ... va voi ramane mult indaroti ... al ecselentiei-voastre pre supus serb ... si plecat ...
 
(Titirez da foc artifitiilor)

Pestrit: Valeu ... valeu ... am mruti. (Pica cu fata in jos. In vremea asta se lumineaza pivnita)
Toti: Vivat ... Pestrit ... esti priimit.
Pestrit (sculandu-se): Is priimit ... zau?
Titirez: Dar ... dar ... Pestrite ... Pune-te-n genunchi ... nostimule fiu al Harlaului ... curajul tau ... si haracterul ce ai aratat te fac vrednic de a intra in societatea noastra. (II intinde mana s-o sarute si-i da doua palme. In parte) Tare-i prost. (Tare) Si de acum inainte, printr-un sem care am sa-ti comunichez, toate pungile au sa ti se deschida ... si toate tractirurile au sa te hraneasca degeaba.
Pestrit: Ce economie ... pentru mine care voiem sa mananc la Regensburg.
Titirez: Iata semnul de care ti-am vorbit ... nimica nu-i mai lesne ... pui degetul cel gros pe varful nasului ... asa ... deschide mana si misti degetele ... Vezi. (Face semnu)
Pestrit: Am intales ... (Face si el samn) Si cu samnu aista ai tot ce-ti trebuie?
Titirez: Tot.
Pestrit: Zau, niciodata n-as fi putut gici ca am o comoara pe varful nasului.
Titirez:  Si cand cel intai samn nu va dobandi ceea ce doresti ... mai adaoge si ceelalta mana ... si atunci esti sigur ca nimic nut-i va lipsi.
Pestrit: Ah! ... fratilor, nu puteti crede cat sint de fericit ...
Titirez:  Te cred.
Pestrit: Nu stiu cum sa va multamesc ...
Titirez: Ma rog ... intre noi stii ca-i san fason ... Hai ... domnilor, veniti sa-l ducem pe domnul Pestrit in triumf.
Pestrit: D-apoi ... prea multa cinste ... Ma rog, nu ma faceti sa ma rusinez.
Titirez: Asta-i cea de pe urma ceremonie.


(Leonil si Milescu radica in bratele lor pe Pestrit)





Farmazonul din Harlau - Actul 1 - Scena 01
Farmazonul din Harlau - Actul 1 - Scena 02
Farmazonul din Harlau - Actul 1 - Scena 03
Farmazonul din Harlau - Actul 1 - Scena 04
Farmazonul din Harlau - Actul 1 - Scena 05
Farmazonul din Harlau - Actul 1 - Scena 06
Farmazonul din Harlau - Actul 1 - Scena 07
Farmazonul din Harlau - Actul 1 - Scena 08
Farmazonul din Harlau - Actul 2 - Scena 01
Farmazonul din Harlau - Actul 2 - Scena 02
Farmazonul din Harlau - Actul 2 - Scena 03
Farmazonul din Harlau - Actul 2 - Scena 04
Farmazonul din Harlau - Actul 2 - Scena 05
Farmazonul din Harlau - Actul 2 - Scena 06
Farmazonul din Harlau - Actul 3 - Scena 01
Farmazonul din Harlau - Actul 3 - Scena 02
Farmazonul din Harlau - Actul 3 - Scena 03
Farmazonul din Harlau - Actul 3 - Scena 04
Farmazonul din Harlau - Actul 3 - Scena 05
Farmazonul din Harlau - Actul 3 - Scena 06
Farmazonul din Harlau - Actul 3 - Scena 07
Farmazonul din Harlau - Actul 3 - Scena 08
Farmazonul din Harlau - Actul 3 - Scena 09
Farmazonul din Harlau - Actul 3 - Scena 10


Aceasta pagina a fost accesata de 934 ori.
{literal} {/literal}