Farmazonul din Harlau - Actul 1 - Scena 01

Farmazonul din Harlau - Actul 1 - Scena 01

de Vasile Alecsandri



Comedie in trii acte



Infatosata pentru intaiasi data la deschiderea Teatrului National din Iasi, luni in 18 noiemvrie 1840.



Persoane


Slugerul Ganganu
Pestrit, nepotu-sau din Harlau
Leonil, tanar zugrav
Titirez, prietin cu Leonil
Milescu, prietin cu Leonil
Un tractirgiu neamt
Un comisar
Aglaita, fata slugerului
Garofa, slujnica Agalitii
Prietini a lui Leonil, slugi.


Scena se trece in Iasi.


Nota. Actorii sint inscrisi in capul fiestecarei scene cum trebuie sa fie pe teatru; cel dintai ocupa totdeauna dreapta actorului.



Actul 1

Teatrul infatoseaza un atelier de zugravie; portreturi, statuie s.a.


Scena 1


Leonil, Aglaita, Garofa

(Leonil face portretul Aglaitii)


Leonil: Daca te-i tot misca asa, duduca, n-om mai sfarsi niciodata portretul d-tale.
Aglaita: Putin imi pasa; si crede ca, daca n-ar fi vrut tata-meu numaidecat, nici ca l-as fi inceput.
Leonil: Curios lucru ... ce de mai complimenturi imi faci astazi.
Aglaita: Ce vrei? ... Eu is asa ... si fii sigur ca pentru gustul matalutii nu mi-oi schimba caracterul.
Leonil: Esti sloboda sa faci ce vrei cu el ... Nu-ti cer alta, decat sa sezi in liniste numai doua minute.
Aglaita: Ei ... grabeste-te, ma rog ... ca n-am chef sa ma supui la toate capritiile d-tale.
Garofa (mirandu-se si uitandu-se la portret): Bra! ... duduca ... da tare iti samana ... saracuta de mine ... numat cat nu vorbeste.
Aglaita: Cat imi pasa ...
Garofa: Dec! ... Suguiesti ... cum sa nu-ti paie bine sa ai o icoana ca asta ... cand te uiti la ea, parca te uiti intr-o oglinda ...
Leonil: Pentru numele lui Dumnezeu, uita-te la mine, duduca ...
Aglaita: Uf ... pare ca sad pe ace ... (Uitandu-se la Leonil) Iata ma uit ... Iti place?
Leonil: Asa se mai poate ... (Lucreaza)
Garofa: Nu stiu de ce te manii, duduca, ca te zugraveste ... Eu cand as fi in locul d-tale, as sari par' in pod de bucurie ... Imi aduc aminte de la noi, la Podu-Leloaiei, era un zugrav de dughene, care vroia numaidecat sa-mi faca portretul ... El zugravise pe mosu Ion crasmariu cu cealma turceasca pe cap, zicandu-i ca samana cu un Ali-Pasa ... Nu stiu daca-l cunoasteti ... Eu nu l-am vazut niciodata.
Aglaita: Taci, ma rog, toanto, nu ma mai asurzi...
Garofa: Toanta ... se poate ... ca doara nu-s ce procopsita ... Ia si eu, cum m-o facut mama, ca de la Podu-Leloaiei.
Aglaita (sculandu-se): Ii de nesuferit. De o parte dobioaca asta cu prostiile ei ... de alta parte dumnealui, care ca cand face inadins de tot prelungeste lucru...
Leonil (apropiindu-se de ea): Ce nedreptate, Aglaito; se poate sa-mi faci tocmai mie astfel de mustrare...
Garofa (in parte): Tocmai lui ... S-o cucuiet treaba.
Leonil: Nu vrei sa-mi raspunzi?
Aglaita: N-am nemic de raspuns, domnule. (Garofii) Da-mi salu si haide.
Garofa: Cum, duduca? ... N-astepti pe cuconu babaca dtale, ca sa vie sa te ieie?
Aglaita (catra Leonil): Dumnealui va ave bunatate sa-i spuie ca ne-am dus; doara n-om face cea mare gresala ca ne-om porni singure, dupa ce sadem tot intr-o ograda ... Haide.
Leonil (oprind-o): Ba nu, Aglaito ... nu te-i duce para nu mi-i spune pricina maniei ce ai asupra mea ... Daca-s vinovat in ceva, spune-mi care mi-i vina.
Aglaita: Inca ma mai intrebi?
Leonil: Te rog.
Aglaita: Ei bine, asculta ... Te plangi de manierile mele, imi zici ca sint manioasa. Da oare n-am dreptate? dupa ce din pricina d-tale oi sa ma marit cu un om care ni nu l-am vazut. Apoi pune-ti in gand de-l iubesc.
Leonil: Cum se poate?
Aglaita: Dar, dar ... fa-te acu ca nu stii nemica.
Leonil: Sa ma trasneasca fulgeru de stiu ceva ... Da omul acela cine-i?
Aglaita: Stiu eu? Da macar orisicine sa fie, il urasc de pe acu.
Garofa: Il uram din fundul inimei, si pun ramasag dinainte ca-i ... desi nu dobitoc de tot, da cel putin prost.
Leonil: Ei, bine ... Ce lucru te-a putut face sa crezi?
Aglaita: Toate ... Aeru cu care tata-meu se uita la mine. Si apoi trebuie sa-ti spun c-asara m-au ocarat ca nu fac destul tualeta si mi-au recomenduit ca sa pun astazi ce am mai frumos, pentru ca o sa priimim o vizita ...
Leonil: Nu mai ramane indoiala, slugeriu vre sa te marite. Da n-ai frica, nu l-oi lasa.
Aglaita: Si ce-i sa faci? De ce ai asteptat par-acu si nu m-ai cerut?
Leonil: Ah! pentru numele lui Dumnezeu! nu ma mustra! nu stiu ce-oi sa fac, ce-oi sa zic, dar iti jur ca niciodata nu-i fi sotia altuia.
Garofa: Ha! Bravo, asa imi placi! Vra sa zica v-ati impacat. De-acum ne putem duce! aud?...
Aglaita: Nu ne alunga turcii ... putem sede.
Leonil: Slugeriul trebuie sa vie acum. Lasati-ma singur cu dansul, va rog; am sa-i vorbesc numaidecat.
Garofa: Adeca, cum s-ar zice, ne dai afara.
Aglaita: Leonil, nadajduiesc ca ti-i tine parola.
Leonil: Te poti indoi, iubita Aglaita ... cand norocirea me ii in primejdie? ... (Saruta mana Aglaitai, care iesa pe usa din fata)
Garofa: Da sa nu te dai, cuconasule ... Vorbeste-i tapan mosneagului. (Inchinandu-se) Sarut manele ...






Farmazonul din Harlau - Actul 1 - Scena 01
Farmazonul din Harlau - Actul 1 - Scena 02
Farmazonul din Harlau - Actul 1 - Scena 03
Farmazonul din Harlau - Actul 1 - Scena 04
Farmazonul din Harlau - Actul 1 - Scena 05
Farmazonul din Harlau - Actul 1 - Scena 06
Farmazonul din Harlau - Actul 1 - Scena 07
Farmazonul din Harlau - Actul 1 - Scena 08
Farmazonul din Harlau - Actul 2 - Scena 01
Farmazonul din Harlau - Actul 2 - Scena 02
Farmazonul din Harlau - Actul 2 - Scena 03
Farmazonul din Harlau - Actul 2 - Scena 04
Farmazonul din Harlau - Actul 2 - Scena 05
Farmazonul din Harlau - Actul 2 - Scena 06
Farmazonul din Harlau - Actul 3 - Scena 01
Farmazonul din Harlau - Actul 3 - Scena 02
Farmazonul din Harlau - Actul 3 - Scena 03
Farmazonul din Harlau - Actul 3 - Scena 04
Farmazonul din Harlau - Actul 3 - Scena 05
Farmazonul din Harlau - Actul 3 - Scena 06
Farmazonul din Harlau - Actul 3 - Scena 07
Farmazonul din Harlau - Actul 3 - Scena 08
Farmazonul din Harlau - Actul 3 - Scena 09
Farmazonul din Harlau - Actul 3 - Scena 10


Aceasta pagina a fost accesata de 1741 ori.
{literal} {/literal}