Surugiul

Surugiul

de Vasile Alecsandri


Cinticel comic


Cintat de d-nul X. pe Teatrul din Iasi.

(Teatrul reprezinta o posta din Moldova. in fund, bordeiele surugiilor; in stinga, grajdiul; citeva carute si hamuri pe linga pareti; in mijloc, o fintina. La ridicarea cortinei se aude in apropiere chiote si pocnete, pe urma glasul surugiului strigind, dupa grajdi):

Ha ho! tbrrr. Iata-ne la posta, ard-o focu si pe cel care-o tine!... Hi... la imas, copii... acolo va asteapta hambaru cu orz... hi, gloaba... (Pocneste cu harapnicul.)

Surugiul (intra pe scena imbracat cu poturi de aba, ilic de postav cusut cu gaitanuri, chinga de curea batuta cu tinte si palarie cu cordele. El se opreste linga culisa si zice): Aud, cucoane?... daca-i lunga posta de-nainte?... Ba nu... ian cit cole, o palma de loc, o fuga de cal... N-ai apucat a porni bine si ai si ajuns (in parte) intr-amurgu. (Vine in fata publicului, catind in fundul palariei.) Ian sa videm ce bacsis mi-o aruncat boieriu?... O jumatate de carboanta?... Crisu el!... A fi vreun ispravnic de cei noi, carora le zic perfecti... E grabit s-ajunga la tact, de-aceea lasa bacsisuri bune. Tot ispravnici noi sa deie Dumnezeu, caci daca-s dati afara din slujba, carboanta scade cit un fifirig. Noi, surugiii, judecam omu dupa bacsis si nu dam gres niciodata cu chiteala.
Cind vad o drosca noua-noutas-un tinar mindru lucind in ea,O-ntind la fuga... sa fugi, Duluta...Carboanta vine pe urma mea.Iar de-i trasura cam hirbuita,Daca-i drumetul ros pe la cotsi cu sprinceana posomorita,Min pe tinjala numai de-un zlot.De-i vro carita inchisa bineCu o duduca s-un cuconas,Damol la hopuri, ca-n urma vineDragoste dulce s-un galbanas.Iar daca este vrun radvan mare,Cu o pareche cam dos la dos,Le trag o sfinta de struncinare,Caci ma asteapta un banut ros.Oricum sa fie, cind merg in caleCu de-alde-ai nostri, nu ma caiesc,Caci vorba ceea: tot cale-valeIese bacsisul mai omenesc.Iar din pacate de-mi vine rindulSa duc vro capra sau vrun jidan.La pravalisuri ii culc de-a rindul,Caci platesc numai un gologan.Cu toate-aceste, putin imi pasa!Fie vint, ploaie si calea grea,Fie soseua dreasa, nedreasa,Cind sint calare, lumea-i a mea!
(isi aprinde luleua.) Hei, Doamne!... de 20 de ani de cind sint in poste, ce de mai fapturi de oameni am mai vazut!... Citi domni cu alai am purtat, cind sa suia pe scaun, si dupa septe ani - hait... maziliti!... tot eu i-am dus, insa fara alai!... Citi ministri mindri la inceput si mai pe urma cu nasu cazut... citi deputati cu Unirea, citi ciocoi vechi de-a Regulamentului, si citi ciocoi noi de-a Conventiei, si rusi, si nemti, si turci, de toata saminta... caci biata Moldova noastra o fost drumu cel mare a strainilor... Ian o tara de jac, satu lui Cremine, fara cini si fara jitari!... Na! ca s-a stins luleua... (Scapara.)
imi aduc aminte, cind cu nemtii... am plecat odata c-un biet caprar, iarna, pe vicol... sontisoru era numai in mundirasu lui cel alb si tremura, sarmanu, ca de nabadaici. I se facuse nasu piparus si obrazu patlagea vinata.
- Frigu-ti-e, domnule?... il tot intrebam pe drum.
- No, cald, cald, saperment! imi raspundea el.
Daca l-am auzit tot zicind ca-i e cald, mi-am catat de drum pana la posta... Cind acolo ce sa vad? capraru meu era bocna!... il inghetase caldu lui cel nemtesc.
D-apoi mai acu vro opt ani, aduceam un grecusor in caruta de posta... rupt, sarmanu, si perpelit de ti se facea mila... Cica venea la noi sa se imbogatasca si s-ajunga postelnic mare. Sosind la jumatate de posta, el ma-ntreaba in limba lui:
- Mo, suruzi! gasimo teva de muncato la postia?
- Gasi, jupine, cum nu?
- Ma te gasimo?
- Apoi da!... brinza, mamaliga, ceapa...
- te? mamalinga! ah! ah! vah! panaghia mu!... si o lesinat parpalecu, bata-l concina!... Tocmai atunci soseste din norocire un alt grec cu o brisca hirbuita, vreun posesoras, sau vreun simzar... dracu-l stie. Cum il vad cu fes, incep a striga:
- Kir Trufanda, vino de-ti invie neamu.
- Ma te a patito simpatriot a mea?
- Da stiu eu, pacatele mele?... O lesinat pentru ca i-am spus c-a sa manince mamaliga la posta.
- Mamalinga?... l-ai utiso!
- Eu?... fereasca sfintu!
- Neschi, dimiata... Cind te-a intrebat de muncare, trebuia se respunzi la dimialui: maslinia, limoni, ma nu mamalinga...
Ha, ha, ha, ha, n-oi uita-o cit oi trai. Numai cit pomenise samsaru de masline si cel lesinat se puse a suge cu buzele ca un malac... iari asa (imiteaza sugerea malacului) si pe loc o inviet.
D-apoi alta data c-un jidan... Ce-am mai ris!... Ajungind la Strunga in deal, ii zic in gluma:
- Pare-mi-se, jupine, c-o sa intilnim talhari.
- Ei, vei! bade surugiu, ce sa facem, ma rog?...
- stii una, jupine?... acoperi-te cu cerga ca sa nu te vada.
Jidanu meu, de cuvint, se tupila in fundu carutei, iar eu n-am ce face?... imi schimb glasu si incep a striga: Stai, ma! Ce ai in caruta asta?
- Ce sa am, capitane? ian niste stecle stricate.
- Stecle sa fie oare?
- Daca nu ma crezi, capitane, cearca de vezi. Atunci apuc o prajina si jachi! peste cerga. Jidanu face zinichi, zinichi, zinichi, adica suna a stecla ca sa insele talharii; eu iar trosc! el iar zinichi, zinichi; s-asa tot cu trosc si cu zinichi ne-am coborit dealu Strungai. De-atunci o iesit cinticul ista-n tara.

(Cinta o arie jidoveasca.)

Trosc, pliosc, trosc si jachi si lichi.
Ei, vei, vei! zinichi, zinichi.
Iata Leiba cel avan
Care poarta hartagan.
Iata Leiba cel din cusca
Care poarta la drum puscasi
cind vede un roman
Armele-si ascunde-n fin
si sub cerga scarmanata
Suna-a stecla farimata.
Trosc, pliosc, trosc si jachi si lichi
Ei, vei, veil zinichi, zinichi!

Acu strainu, ca strainu, dar cum sint unii ciocoiesi, cu mate pestrite, saca-le-ar saminta! ca mare urgie mai sint pe lumea asta! De-a lungu tarei fac pirjol cu bataia... Cica-i voinicie boiereasca sa stilceasca un biet om de surugiu ostenit ca vai de el, nemincat, nedormit, plouat, ars de soare, degerat de frig, pentru ca i-s caii cazuti si nu pot merge in fuga mare.
imi aduc aminte, acu cinci ani, murise biata mamuca, Dumnezeu s-o odihneasca!... (stergindu-si ochii cu minica camesii.) Mi se uda ochii cind ma gindesc la ea, draguta.

(Arie: "Caruta postei")

Sarmana mama parc-o vad inca
Pe patul mortei, moarta zacind
si cu durere vie, adinca,
Ah! simt din ochii-mi lacrimi curgind.
Biata batrina! ea pentru mine
Avea un suflet mult iubitor;
Ziua si noaptea ma cata bine
si-mi facea traiul veselitor.
insa-amar mie! moartea cumplita
A deschis iute al ei mormint
si de-atunci viata-mi e tot cernita,
C-am ramas singur pe-acest pamint.

Stam linga biata mama si o jaleam din fundu inimei, caci era acum pe aproape de ingropat, cind il aduce dracu pe un ciocoi de cei afurisiti. Toti flacaii erau porniti la drum, numai eu, din pacate, ma aflam la posta. Cuconasu era grabit, parca-l alungau tatarii din urma; el vine la bordeiu meu si ma smunceste fara indurare de linga sacriu maica-mea... in zadar ma rugam sa ma-ngaduie ca sa duc pe mama la groapa... Ticalosu! in loc sa aiba mila, el pune pe arnautu lui de-mi da vro citeva bice si-i poronceste sa ma croiasca tot drumu cu un harapnic de pe capra. Dac-am vazut s-am vazut, mi-am facut cruce si am zis in gindu meu: Ajuta-mi, Doamne, sa dezbar lumea de o jivina veninoasa!... si, cu capu gol, pe arsita soarelui, am plecat.
Se facea nu departe de posta o vale lunga si rapide de nu putea nici caru desert sa coboare fara pedica. Drumu cotigea pe linga o prapastie adinca, plina de bolovani... Misca, baiete!... sa mi te duci de-a ruptu capului!... Unde-am rapezit caii la vale, unde-am cirnit oistea spre mal, si-ntr-o clipala, cai, trasura, surugiu, arnaut si ciocoi, erain cu totii stilciti si ucisi in fundu prapastiei... Arnautu si-o rupt gitu, ciocoiu si-o frint nasu de-o ramas cirn si chior. De atunci nu l-am mai zarit prin poste... El o prins frica si merge la drum numai cu harabagii...
Ei!... da ce stau eu de ma amarasc cu ginduri pocite. (isi scutura pletele.) Pei naluca si cruce-ajuta!... sa traiasca surugiu... Nu-i alt roman mai voinic decit el in tara.

Surugiu vrednic! eu tot calare
Ziua si noaptea am traiul meu.
Alung necazul din fuga mare
Cind ma ajunge necazul greu.
Surugiu ager, alerg pamintul
Din puha lunga mereu pocnind,
Damol sau iute, iute ca vintul
Eu merg calare tot chiuind.

(Chiuie surugieste fi pocneste din harapnic.)

Daca, de pilda, vine o cupea cu o porumbita alba si frumoasa, care-mi zice subtirel: "Sa ma duci bine, flacau". - Lasa, cuconita, n-ai grija ca esti cu mine! - si-mi apuc haturile in mina stinga si m-arunc pe sauas dintr-o saritura... Gata-i? gata!
Miscati, baieti!... hi, hi... sa ma duceti ca vintu si ca gindu. (Pocneste.) Hi, breazule, nu te lenevi, ca te stricnesc cu sfichiu de foc. (Bate cu harapnicul inainte ca si cind ar vroi sa loveasca hatasul.) Virtos, murgule, (se adreseaza la laturas) nu te lasa pe tinjala ca-mi esti sub mina. (Pocneste de laturi in dreapta.) Hi, acum pe. ses cu totii, intr-o intinsoare, sa sfiriie rotile. (Chiuie.) Hi-i-i-i, zmeisorii tatii... parca zaresc pe Mariuca la coltu luncii.... Mariuco fa, sa ma astepti cu alivenci pe cind m-oi intoarce, ca ti-oi aduce un tulpan nou. Haide-asa, copii, tot asa la copce, cu totii, deopotriva, frumos ca ne priveste duduca cea din trasura... numai de n-ar deochea... Iaca dealu inainte... sa va vad acu, dragii mei... s-o luam la fuga din valcica, ca sa suim culmea intr-un "zbor... Odata cu totii pe opinteala... (Chiuie si pocneste.) Hi-i-i-i, tatuca, nu ma lasati... intinde, Surule... odata, Breazule, hi, hi... (Se zbuciuma ca cum ar sili caii la deal.) Minca-v-ar cioarele! hi, perire-ar albinele care or stringe ceara de facut luminare celui ce va are!... Ha, ho, ha, ho!... tbrrr... am suit dealu... sa ne mai odihnim la umbra si sa va mai frec pe ochi.

Surugiu vesel, in cimp la soare
Eu cite fete le intilnesc
Preschimb cu ele glume usoare
si chiar din fuga le ametesc.
Iar cind un dusman calea-mi atine
ii dismierd fata cu sfichiu de foc,
si cind in tara anul nou vine
La fratii nostri urez noroc.

(Pocneste ca in ajunul Sfintului Vasile.)

Hai, hai! la multi ani cu fericire,
sa traiti toti in unire...
Hai, hai! sa va fie casa casa
si masa masa! hai, hai!
Noroc bun si veselie
si-mi faceti parte si mie... hai, hai!

(Cortina cade.)





Surugiul


Aceasta pagina a fost accesata de 1073 ori.
{literal} {/literal}