Peatra din casa - Scena 10

Peatra din casa - Scena 10

de Vasile Alecsandri


Scena 10

Cei dinainte, Marghiolita.

Palciu. - Hei!.. iata si duduca Marghiolita, fata mosului cea frumoasa.

Zamfira. - Vezi cat o crescut?

Palciu. - Ba ce crescut!.. bre, bre! cand era nu-mai de-o schioapa.

Leonil. - (in parte furios) schioapa... verisoara!

Palciu - Vin' incoaci, fata mea, sa te sarute mosu.
(Marghiolita se apropie de Palciu, care o saruta pe frunte. Zamfira si Frant isi fac semne de bucurie. Nicu se scoala pe picioare si se uita pe furis la Marghiolita).

Marghiolita. - (in parte) Of!.. ca m-o inghimpat cu mustetele.

Palciu. - iti aduci aminte, Marghiolito, cand imi ziceai mosu Palsiu, mosu Palsiu?.. Parca nu-mi vine-a crede ca-i ea, cucoana Zamfira. Dintr-atatica, s-o facut coscoge fatoiul.

Leonil. - (cu gura plina, furios) Fatoiul!

Palciu. - Iata si Nicu, fiul meu, draga Marghiolita... Nu-ti aduci aminte cand te giucai cu dinsu de-a Babaoarba?

Nicu. - Ba nu babaca... de-a Puia-gaia.

Palciu. - Vin de-i saruta mana, Nicule.

Nicu. - (Saruta mana Marghiolitei s-apoi se intoarce la locul lui si sta tot in picioare).

Leonil. - ii pupa mana prostu... O!

Marghiolita. - (Se uita cu ochi galisi la Nicu in toata scena asta. Nicu se turbura).

Palciu. - Ce mai zici si d-ta, mosiu Frant?.. Asa-i ca de-acum o venit vremea sa dam randul copiilor?

Frant. - Asa-i pravila Naturei, cucoane Grigori. Batranii inpreuna si tinerii iarasi inpreuna... mai ales cand se gasesc doi cari se potrivesc...

Zamfira. - Adevarat graesti, monsiu Frant... Nimic nu-i mai nostim de cat doi hulubasi... pareche.

Paciu. - Atunce-i fericire-n casa.

Leonil. - (in parte) Ba in hulubarie.

Zamfira. - Cui o spui, cucoane Grigori?.. Iata-ma-s eu... am trait 17 ani cu raposatul sotu meu, Dumnezeu sa-l ierte!.. si nici odata nu ne-am sfadit... Sarmanu! ce bujor de om era! Cat oi trai, l-oi tot boci! (plange).

    Sarmanu barbatelu!
    Sarmanu sufletelu.
    Ce om, ce om era!
    Supus l' a mea vointa,
    Plecat l' a mea dorinta
    in veci el s-arata!
    Eu il numeam Luluta,
    El ma numea Mumuta
    Cu glasu-i dragalas,
    si imi zicea: «Firita!
    Tu esti o porumbita,
    si eu un porumbas."
    Ah, vai s-amar de mine!
    Ah, dragul meu barbat!
    Mumuta dupa tine
    Va plange ne-ncetat!

(Marghiolita si Frant isi sterg ochii. Nicu trage din buzunar, o basma lunga si-si sufla nasul tare).

Palciu. - Asa si eu cu biata raposata, Dumnezeu s-o ierte!.. Ah, ce femee scumpa si iconoama!.. Of, of!

    Sarmanica
    Mititica!
    Cat de mult ea ma iubea!
    Sarmanica
    Mititica!
    Ce dulceti bune facea!
    Ce locmale
    Baclavale,
    invartite si bohaciu!
    Ce vutci bune,
    De minune,
    Cu miros de odogaciu!
    Amar mie!
    Ce sotie,
    Ce comoara-am prapadit!
    Ah! ce viata.
    Ce dulceata,
    Moartea cruda mi-a rapit!

Leonil. - (in parte)! Bre!.. c-au sa inece mahalaua.

Zamfira. - Of, of!.. Marghiolito, du-te de zi s-aduca dulceti de cele care ai facut tu astazi.
(Marghiolita iese prin stanga).

Zamfira. - Cucoane Grigori, am sa-ti dau sa gusti dulceti de-a Marghiolitei.

Palciu. - De i-or samana ei, trebue sa fie foarte placute. Asa-i Nicule?

Nicu. - (rasarind) Dar babaca; imi plac.

Zamfira. - Da ce nu sezi, cucoane Nicule?

Nicu. - (se pune pe scaun) Mersi.

Zamfira. - Trebue sa stii, cucoane Grigori, ca nu se afla mai buna gospodina pe fata pamantului. De-i nevoe in casa de dulceti, de panza, de pastramuri, de ori ce insfirsit.. Marghiolita poarta de grija de toate. Ea da de bucate; ea tine cheile de la camara si de la pivnita, incat eu sint silita a sta cu manele legate.

Frant. - Halal de barbatul ce-a avea!

Zamfira. - Halal, zau! si sa vezi cum coasa la gherghef, sa te minunezi... (striga) Marghiolito, trimite-ti ghergheful aici.

Leonil. - ( in parte) Auzi telalita, cum isi lauda marfa?

(Ioana aduce ghergheful, il da lui Palciu si iesa).

Palciu. - Aferim... frumos de tot!.. Da cine-i, ma rog, turcul ist calare?

Frant - ii Ali-Pasa.

Palciu - Cel care o taiet volintirii?.. bre, bre!..

Zamfira. - Tocmai... Poftesti sa vezi si d-ta, cucoane Nicule?

Palciu. - Iar il cuconesti?.. Eu vad c-ai sa-mi diochi flacaul.

Nicu - (ia ghergheful si ramane cu el in mana).

(Intra Marghiolita si dupa dinsa Ioana, purtand tablaua cu dulceti).

Zamfira. - Ada aici, Ioano.
(Ioana merge cu tablaua d-antai la Palciu, pe urma la Nicu si in sfirsit la Frant, care nu ie dulceti. Marghiolita o urmeaza si da paharele cu apa).

Palciu. - (gustand dulcetile) Cu adevarat ca-s minunate... Asa belte! (amestecand greu) Asa... bel... te. (in parte) Valeu, ca mi s-o incleiet falcile.

Marghiolita. - Sa-ti fie de bine.

Palciu. - Sa... rut... ochiso... orii.., fata... mea.

Zamfira. - Poate ca n-au coarda destula!

Ioana. - Da cum, Doamne iarta-ma! ca de azi dimineata le ferb pe foc.

Zamfira. - (cautand s-acopere vorba Ioanei, tuseste) Poftesti, cucoane Nicule? (in parte) Ei lasa, cioara, ca-ti-oi rupe eu pliscul.

(Cand vine tablaua dinaintea lui Nicu, el se scoala, pune ghergheful pe scaun si ie dulceti multe).

Marghiolita. - (dandu-i paharul) A vo suhe, monsiu Nicu.

Nicu. - (inecandu-se cu dulceti) Mersi... (tuseste)

Palciu. - Ce dracu! iar te-ai inecat, mai talalau.

Leonil. - (in parte) Moasa-n pod.

Nicu. - (turburat, se pune peste gherghef si rasare indata).

Palciu. - Na, c-ai spart ghergheful? Ei, da m-ai rusinat urit, mai badeo!

Zamfira. - (sculandu-se) Nu-i nimica, nu-i nimica.

Marghiolita. - (rade).

Nicu. - (uitandu-se la gherghef) Numai nasu-i spart, babaca.

Palciu. - (sculandu-se foarte suparat) si poate ca nu-i destul sa spargi nasu lui Ali-Pasa?

Zamfira. - Nu te supera, cucoane Grigori, ca Marghiolita mai face si alti turci in ceealalta odaie.

Palciu. - Zau?.. Hai sa-i videm. Nu poti crede cat mi-s de dragi Turcii... de lana.

Zamfira. - Poftim, cucoane Grigori. Vii cu noi, monsiu Frant?

Frant. - Bucuros.
(Palciu intra in stinga)

Zamfira. - Marghiolito, sezi cu cuconu Nicu. (incet Marghiolitei) Nu uita sa-i canti marsul lui Napoleon. (se duce spre usa din stanga si, pana a nu iesi, zice incet lui Frant). Acum ii vreme de pus la cale... Sa dai pricina de vorba, monsiu Frant. (iese).

Frant. - Las' pe mine, cucoana Zamfira. (iese).

Leonil. - (in parte) Se duc sa deschida iarmarocul.





Peatra din casa - Scena 01
Peatra din casa - Scena 02
Peatra din casa - Scena 03
Peatra din casa - Scena 04
Peatra din casa - Scena 05
Peatra din casa - Scena 06
Peatra din casa - Scena 07
Peatra din casa - Scena 08
Peatra din casa - Scena 09
Peatra din casa - Scena 10
Peatra din casa - Scena 11
Peatra din casa - Scena 12
Peatra din casa - Scena 13
Peatra din casa - Scena 14
Peatra din casa - Scena 15
Peatra din casa - Scena 16
Peatra din casa - Scena 17
Peatra din casa - Scena 18


Aceasta pagina a fost accesata de 775 ori.
{literal} {/literal}