La Turnu Magurele - Scena 02

La Turnu Magurele - Scena 02

de Vasile Alecsandri




Scena 2


Adela, Horcea (intra prin fund, se opreste langa usa, face salutul militar si tuseste)


Horcea
Hmmm!

(Adela se scoala si se intoarce spre Horcea)

Horcea
Doresc sanatate.

Adela
Ce face capitanul?


Horcea
Te-ntreaba duducuta, s-ofteaza greu, sarmanul.

Adela
Se simte mai rau astazi?

(Horcea tace si-si musca musteata)

Adela
(ingrijita)
Raspunde...

Horcea
Asa-mi pare.

Adela
Cum?

Horcea
Apoi, cum s-ar zice, il arde-un pojar mare...

Adela
La rana?

Horcea
Si sub coasta, colea, la inimioara...
Stii ... inima tanjeste cand n-are sorioara,
Si, zau ... sa nu te superi ... dar eu incep a crede,
Ca mult mai rau e bolnav, cand bietul nu te vede...

Adela
Crezi?

Horcea
Cred ... ades ma-ntreaba pe mine-n aiurire,
De esti ca in poveste, o zana de iubire...
Un ... heruvim, un inger ... mai stiu eu cate-mi spune?
Esti inger, duducuta?

Adela
(zambind)
Nu cred.

Horcea
Mare minune!
Apoi de ce insira tot astfel de cuvinte?

Adela
El ... are ferbinteala si-i ... ametit de minte.

Horcea
Oare? ... asa sa fie? ... Eu unul dam cu gandul
Ca poate, fiind tanar, si lui i-au venit randul
Sa caza-n slabiciunea de fire omeneasca,
Sa .... cum fac toti flacaii din lume ... sa iubeasca.

Adela
(repede)
Pe cine?

Horcea
(in parte)
Mai, ca iute a intrebat pe cine!
(Tare) Pe cine, el o stie; eu stiu ca nu pe mine.

(Adela cade pe ganduri)

Horcea
(in parte privind-o)
Na! au cazut pe ganduri acum si puiculita...
Cu miere, cum se vede, ii atinsei gurita.

Adela
Ian spune-mi: fost-au astazi chirurgu-n ambulanta?

Horcea
(posomorandu-se)
Au fost.

Adela
Au vazut rana? ... si are el speranta
Ca ea se va inchide prin simpla vindecare?
Si n-a fi trebuinta de-o cruda operare?

Horcea
Chirurgul cam pe ganduri iesit-au asta-data,
Caci i-au parut lui rana mult mai inflacarata.
L-am intrebat ce crede? ... Nu mi-au raspuns nimica,
Dar clatina din capu-i ... si, zau, mi-e tare frica.
9Induiosandu-se) Sarmanul capitanul, un bujorel in floare,
S-ajunga ciunt, dragutul! ... de-a sti, sa stii ca moare!

Adela
(in parte)
Sa moara - o! Doamne sfinte!

Horcea
A! bata-i-ar sa-i bata
Chirurgi! ei nu stiu alta decat sa taie-ndata
Si brate si picioare cu arma ascutita...
Doar bratul nu e creanga si omul nu-i rachita...
Eu il cunosc, duduca, pe capitan ... mai bine
S-ar impaca cu moartea decat cu-asa rusine.

Adela
Dar dac-ar fi nevoie numaidecat ... Ce-ai face
In locul lui chiar insusi?

Horcea
Eu? zau, mai bine-mi place
Sa mreg pe ceea lume intreg, cu cap, cu toate,
Decat o viata lunga sa fiu un trunchi cu cioate.

Adela
O stiu; asa-i romanul, nepasator de viata;
Dar langa-amaraciune mai este si dulceata;
Dar daca-i crud de-a perde un brat, acea durere
Nu poate sa gaseasca pe lume-o mangaiere?
Ranitul nostru-i june; din pragul tineretii
El poate sa priveasca la bunurile vietii;
Placeri, considerare, familie, iubire...
La toate are dreptul viteazul sa aspire.

Horcea
O fi, insa stejarul amar se otereste
Cand apriga secure de crengi il desparteste,
Si, crede-ma, duduca, romanul e de mila
Cand n-are cu ce strange la sanu-i o copila.
Atunci nu-i mai ramane decat sa se sfarseasca,
Sau ... alte doua brate pe lume sa gaseasca...
Hei! cand ai vrea, duduca, sa-ti faci cu el pomana...

Adela
Eu? Cum?

Horcea
Esti buna, buna de pus, zau, chiar pe rana.
Ai doua brate ... da-le in dar lui capitanul,
Si astfel, numai astfel, i-ai indulci aleanul...
Le dai? ... Aud? ... Duduca, asculta-ma pe mine,
In locul dumitale lea-s da eu ca mai bine.

Adela
Dar cum vrei cu-a mea mila sa-i cad eu lui napaste?

Horcea
Napaste! Deie-mi Domnul si mie tot de aste!
Auzi? napaste - o floare frumos imbobocita...
Dar unde se mai afla mai vesela ursita?
Napaste! (O priveste cu admirare) Capitanul si eu am fi in stare
De bratele-amandoua sa cerem o scurtare
De-am sti ca ne asteapta o astfel de rasplata.

Adela
Dar bine, Horce draga, gandeste inca-o data,
Cuvine-se chiar insami sa cerc de a-i propune?...

Horcea
Ba nu, fereasca Sfintul! ... Eu, de-nvoiesti, i-oi spune
Ca, daca-a perde bratul si n-a vrea ca a moara,
I-a da bratele sale, in schimb, o zanisoara.

Adela
Si ar primi?

Horcea
N-ai grija ... hait, cu neusa masa;
Ba s-a juca dragaica, ranit cum e, prin casa.
Ce vreo? Asa-i romanul cand strechia-l loveste;
Cand inima da mugur si muguru-nfloreste.

Adela
(razand)
Glumet esti.

Horcea
Glumet, insa ... cum gasesti gluma?

Adela
Buna.
Dar ... ian sa schimbam vorba.

Horcea
S-o dam pe-o alta struna?
(In parte) Se vede c-am sclintit-o cu-a mea avocatie.
De! nu m-a facut mama mehenchi in limbutie.
Pacat!

Adela
Stiu ca-mpreuna ati fost raniti odata;
Iar cum, si cand, si unde nu mi-ai spus inca...

Horcea
Iata
Cum s-a-ntamplat, duduca: Trecuse-o saptamana
De cand eram in harta cu litfa cea pagana,
Alature cu Plevna, in fata cu-o reduta
Ce-ntocmai ca ariciul, ghem toata prefacuta,
Parea ca e pustie si ne poftea aproape.
In santurile-i dese de vii sa ne ingroape.
Noi tot tinteam privirea, doar om zari dusmanul,
Si tot trageam la tunuri, doar i-om strica redanul,
Dar, dupa parapete ascuns, el, cu urgie,
Pe cand noi dam in bobot, tragea in carne vie.
Era iar, mai cu seama, era-ntr-o padurice,
O baterie, care cu noi juca-n popice.
Si samana cu bombe, scurtandu-ne de zile,
Cum samana romanii cu grau la Sin-Vasile.
O noapte, capitanul vro zece insi ne cheama
Si zice: Mai, de moarte va este sau nu teama?
-Nu, domnule! raspundem.
-Nu?
-Nicidecum.
-Prea bine;
Eu merg la baterie s-o iau ... Veniti cu mine?
-Venim! cu toti racnit-am si ne-am pornit pe data,
Ne-am furisat prin umbra ca vulpea cea sireata,
Si cand sa dea fo turcii la tun, pe neasteptate,
Ei se trezesc cu spaima si cu romanii-n spate.
Pe loc si dam navala in ei, manca-i-ar corbii!
Si ne-nclestam la lupta gramada, chiar ca orbii.
Ce groaznica tranteala! ce racnete de ura!
Ce lovituri cu stratul! ce muscaturi cu gura!
Pan' ce din turci, hapsanii, nu au ramas nici unul,
Pan ce le-am stricat cuibul, pan ce le-am luat tunul!
Pe tun punsese mana el insusi, capitanul.
Luptand cum lupta zmeul cu Badea Nazdravanul.
Iar cand in faptul zilei ne-am cercetat dobanda,
Cu-o rana fiecare isi masura izbanda.
La brat capitanasul avea o-mpuscatura
Si eu, colea pe frunte, aceasta lovitura;
Dar fie! eram mandri ca leul-paraleul
Cand am adus in lagar cel tun ... ce-i zic trofeul!

Adela
(entuziasta)
A! bravo, bravo, bravo, romani de vitejie!
(Uimindu-se) Ah! inima mea creste in vesela mandrie...
Si simt ... si simt ... (Plange)

Horcea
Duduca ... ce plangi? ... Da nu mai plange...
(In parte) Cand vad plans de femeie, un nod colea ma strange.
(Uimit) Tot plangi?...

Adela
Nu e nimica si nu baga de seama.
(Dandu-i batista ei) Voinice, de la mine primeste-asta naframa.
Si-mi spune, cine astfel te-au increstat in frunte?

Horcea
Un turc urat si negru, nalt, teapan cat un munte,
Vroia sa-mi taie capul lovind cu iataganul...

Adela
Si cum scapasi?

Horcea
Vazut-ai cum crapa-n cinci bostanul
Cand il izbesti d-o peatra? ... Asa i-au crapat capul
Cand l-am pocnit cu stratul in tidva pe arapul.
S-a dus pe ceea lume in rai sa faca jafuri
Prin munti de baclavale si dealuri de pilafuri...
Dar ce stau eu la vorba si dardai ca o baba?
La doftorul cel mare alerg cat mai in graba
Sa vie-aice insusi, pe capitan sa-l vada,
Caci cel chirurg la vorba-i nu are deloc nada.

Adela
Alearga .. si la poft sa dai asta scrisoare,
Te rog.

Horcea
Prea bine, ada; ma duc intr-o-ntinsoare.

(Se opreste la usa din stanga)

Duduca ... (Arata spre usa din fund) El te-asteapta...
Fa azi o fapta buna...
Si Cel-de-Sus pe frunte ti-a pune o cununa.

(Iese prin stanga)








La Turnu Magurele - Scena 01
La Turnu Magurele - Scena 02
La Turnu Magurele - Scena 03
La Turnu Magurele - Scena 04
La Turnu Magurele - Scena 05
La Turnu Magurele - Scena 06
La Turnu Magurele - Scena 07
La Turnu Magurele - Scena 08
La Turnu Magurele - Scena 09


Aceasta pagina a fost accesata de 555 ori.
{literal} {/literal}