Cucoana Chirita in Balon - Scena III

Cucoana Chirita in Balon - Scena III

de Vasile Alecsandri

Scena III

Cei dinainte, Barzoi, Un comisar


Barzoi (intra in sala teatrului pe la finele Corului, se apropie de orchestra si striga deodata): Nu lasati... N-o lasati sa se suie in nasale cu ungurul... Chirito!

Toti: Ce este, ce este?

Barzoi: Chirito... fugi de langa nasela.

Chirita: Vai de mine! barbatu-meu?

Barzoi: Eu, dar!... si nu-ti dau voie sa bati lela prin vazduh cu balonistul.

Chirita: Da bine, fratioare, gandeste ca onorabilul public si inalta noblete...

Barzoi: Nu stiu eu de astea... Chirita, sa ma vezi mort daca-i face asfintiune cu balonul.

Chirita: Macar sa te si ingrop, sufletele, nu ma iarta filotimia sa te ascult.

Barzoi: Asa ti-e povestea, jupaneaso?... Apoi vin eu sa te-nhat... Nu te iarta filotimia? lan sa-ti arat eu filotimie.’’ (Vrea sa sara pe scena, peste orchestra.)

Chirita: Opriti-l, legati-l, duceti-l la Marcuta, c-a turbat.

Comisarul (lui Barzoi): Stai, domnule, unde te duci?

Barzoi: Ce-ti pasa dumitale?

Comisarul: Domnule, sunt comisar.

Barzoi: Nici nu vreau sa te stiu.

Comisarul: Domnule, nu face scandal, c-oi fi silit sa te arestez.

Barzoi: Scandal! Eu fac scandal? Iaca cine face scandal. Arestuieste-i pe dansii.

Comisarul: Ei! nu mai lungi vorba si sezi linistit.

Barzoi: Cum? sa tac molcu cand imi fura de la ochi pe Chiritusca mea? Mari, fugi incolo! (Da branci Comisarului.)

Comisarul: Asa?... dar iesi afara. (il apuca de guler.)

Barzoi: Ba n-oi iesi.

Comisarul: Nu-i iesi? daca doar stiu sa te duc si pe sus. (il apuca-n brate si-l scoate afara din sala.)

Barzoi (zbatandu-se): Protestarisesc in numele hristoitiei! Domnule, esti vandut ungurului.

Chirita: L-au umflat? Aferim. D-le Moghior, hai degraba in balon.

Moghior (luand-o de mana): No, hai! (Cu foc.) De-acum esti a mea.

Chirita: Pune-ti pofta-n cui!
(Se suie amandoi in nasela.)

Chirita: Stramta nasela! dar, incalte, solida-i?

Moghior: Cat podul de la Pesta... N-ai nici o grija. (La soldatii care sunt imprejurul naselei.) Acum, domnilor, luati seama bine sa dati drumul franghiilor cand oi striga: Ellien Moghior!... Ati inteles? Cucoana Chirita, tine-te bine... plecam... (Scoate palaria si o invarteste-n aer strigand.) Ellien Moghior!

Chirita (la soldati): Lachez tout!

Publicul: Ura!
(Soldatii lasa franghiile si se retrag in fund. Balonul se urca putin, apoi se opreste.)

Naucescu: Aoleo! maica... se duce, iaca... priveste, Despo... se duce, ba... se opreste... s-a oprit!

Hazliu: Nasela e cam grea... Chirita are prea multi nuri!

Vanzatorul: seapte de-o para!

Moghior (in vazduh): Ah! Chirito... de-acum n-ai incotro face... Trebuie sa ma iubesti.

Chirita: Ian nu te obraznici.

Moghior: Ah! da-mi un cioc, Chirito.

Chirita: Iaca motpanu... (Se apara.) Da, du-te-ncolo, nerusinatule, ca te vad oamenii! Vai de mine!... mi-am gasit beleaua!... Mai bine arunca lest ca sa ne putem sui, caci s-a oprit balonul.

Moghior: Bine zici!... sa nu ne vada nime de pe pamant.
(Ridica un sacusor de nisip.)

Naucescu (venind in scena si catand in sus): lan priveste, maica!... se dragostesc prin vazduh ca carabusii.

Moghior (de sus): Feriti! (Desarta sacul.)

Naucescu: Aoleo! m-a chiorat! (Se intoarce la locul lui frecandu- si ochii. Publicul rade. Nasela se ridica incet. Un nour se coboara putin din frize pentru efectul perspectivei.)

Moghior: Ne suim, Chirito! ne suim!... Da-mi un cioc unguresc.

Chirita: Ce sa-i dau? un cioc?... du-te cioarelor.

Moghior: Adica un sarutat. (Vrea sa o sarute.)

Chirita: lan asculta... astampara-te ca te dau jos din trasura.

Moghior (cu foc): Numai un cioc, s-apoi sa mor.

Chirita (luptandu-se): Vai!... Umfla-te-ar rusaliile!
(Nasela dispare dupa nour.)

Chirita (dupa nor): Sariti! agiutor!... Pompierii!
(Publicul se uita in sus.)

Hazliul: Ce s-aude?... Chirita cere ajutor, oare ce i se-ntampla?

Panglica: Priveste... Parca se lupta cu ungurul... Iaca, l-a apucat de gat... l-a plecat pe marginea naselei!... Aoleo!... feriti!... Cade ungurul!... Cade!...

Toti: Cade!… feriti!...
(Deodata cade in mijlocul Publicului un manechin ce seamana cu Moghior.)

Publicul (inconjurand manechinul): A!... sarmanul!... a murit! s-a turtit ca o placinta!... Un doctor!… un doctor!... sa-l duca la spital!... degraba! (Soldatul ridica manechinul si iese.)

Naucescu: Bre! ce grozavenie!... mi s-a incretit pielea!... Ai vazut, Despo, cum a cazut de rau?

Despa: Apoi de... asa i-a fost scris!... se vede...

Cor

    Ce fapt grozav si trist!
    Ce fapt neasteptat!
    Sarmanul balonist!
    De-a tumba a picat!

Hazliul: Dar oare unde-i balonul?... il vezi, Lica?

Panglica: Ba nu... a disparut... s-a dus in naltul cerului, cu Chirita, cu tot.

Hazliul: Sarmana!... e pierduta!... Cum o sa se coboare?...

Toti: Sarmana!...

Hazliul: Stati... iaca balonul!... colo, sus, ca o randunica.

Panglica: Pare ca se coboara...

Hazliul: Ba cade… cade cu o repejune spaimantatoare...

Panglica: Bine zici!... Primejdie... De s-a lovi de pamant, nu sa alege nici tandara de biata Chirita.

Naucescu: Aoleo! De nu mi-ar cadea pe scafarlie! (isi deschide Cortelul.)

Hazliul: Iaca si Chirita... O vezi in nasela?

Panglica: O vaz... face semne de desperare... se dezbraca... isi arunca mantila...

Hazliul: si Cortelul.

Panglica: si cocul. (Toate aceste obiecte cad pe scena una dupa alta.)

Hazliul: si tunica!... si... ba nu... balonul a inceput a se cobori mai incet... Chirita l-a usurat azvarlind cocul... stii una, Lica? Hai sa improvizam o oratiune cucoanei Chirite... Mergi de pregateste cele trebuincioase.

Panglica: Buna idee... ma duc... (Iese.)
(O franghie lunga incepe a spanzura de sus.)

Toti: Balonul! Balonul!… s-a apropiat!

Chirita (striga de dupa nor): Prindeti capatul franghiei... prindeti franghia...
(Publicul apuca de franghie, trage, si nasela se iveste, coborandu-se.)

Publicul: Ura! sa traiasca cucoana Chirita!

Chirita: incet, incet... Sa nu ma izbiti de pamant... Asa... domol... frumos... bine... bravo!
(Nasela ajunge pe scena.)

Cor

    Bine-ai venit inapoi!
    Bine-ai sosit intre noi,
    Chiritusca lui Barzoi,
    Eroina-ntre eroi!

Chirita (fara coc, in Corset, cu bratele si umerele goale): Bine v-am gasit, oameni pamanteni! (Sare din nasela.) Uff! slava Tatalui si Fiului ca m-am vazut iar pe uscat!

Hazliul: Cat ne pare de bine la Toti, cucoana! ca, zau! te-am crezut pierduta pentru totdeauna.

Chirita: As! nu piere Chirita cu una, cu doua.

Hazliul: Dar, va rog, spune-ne ce vi s-a intamplat! V-ati pierdut hainele pe drum si va intoarceti... intr-o toaleta cam...

Chirita: Cam... neglige?... Adevarat, monsiu Mutunache, ca-s cam... desfrunzita, dar apoi ce era sa fac pentru ca sa-mi scap viata?... M-am despoiat... insa, apropo, nu mi-ati gasit bulendrele?... Le-ati cules?... Mersi... Acum ascultati tragedia mea:
(Arie din “Domino noir”: “Ah! quelle nuit!”)

Chirita

    Cum am plecat,
    Moghiorul, bat,
    De mine s-a legat,
    Cerand cu mare foc
    Sa-i dau un cioc.
    Eu il refuz,
    si-l rog cinstit sa nu faca abuz,
    Iar el, numaidecat,
    imi sare-n gat!
    Zadarnic cat sa-l potolesc,
    Onoarea sa-mi diafendefsesc;
    Moghiorul meu turbat
    M-apuca la pupat!
    Atunci mania m-a umflat,
    si din nasela l-am zburat.
    Ca pe-un flaimuc
    Ce s-a tot dus de-a tumba, hustiuliuc...
    Privindu-l, am ramas,
    Zau, fara glas
    s-am zis in gandul meu:
    “Ah! te rog, sfinte Dumnezeu,
    Apara-l de mai rau!”

Dar, apropo… unde-i Moghiorul?... Cred ca s-a fi metaformozat in paprica... si s-a fi saturat de amor.

Comisarul: Ba nu, cocoana... a inviat si s-a dus cu banii adunati la casa.

Chirita: Cum?... N-a ramas lat?... tare de otel, ungurul!... a fi cazut pe slanina... dar sa nu-mi uit vorba:

    Deodata-n sus,
    Balonul dus
    De duhul necurat
    in aer a zburat,
    S-a inaltat!
    Mi se parea
    Ca-n ochii mei lumea pierea
    si ameteam, lulea...
    Alta belea!
    Ce sa ma fac? si cum sa scap?
    M-acat in graba de supap
    si trag mereu cat pot
    Sa iasa gazul tot.
    insa deodat-am inceput
    A cobori precum n-am vrut,
    intocmai chiar
    si mai dihai decat bietul moghiar.
    Atunce am ramas
    Iar fara glas
    S-am zis in gandul meu:
    “Ah! te rog, sfinte Dumnezeu,
    Scapa-ne de mai rau!”

si nici una, nici doua, pentru ca sa se usure balonul, zvarl mantila de pe umeri, zvarl de pe cap parul meu de basca, cocul cel de patru oca si trei litre, zvarl Cortelul, zvarl tunica... Putin a lipsit sa-mi azvarl si turniura, dar noroc ca balonul si-a moderat repegiunea.

Hazliul (aducand obiectele): Ce inspiratie minunata ati avut! lata obiectele d-voastra.

Chirita: Mersi, Mutunache... sa-mi pun tunica... asa... mersi... cu toate ca nu mi-e rusine sa ma vada soarele cum sunt!...

    Si cum cadeam,
    Pe gios vedeam
    Acest oras frumos,
    Luxos, politicos,
    si... noroios.
    Iar pe aici
    Oamenii mari, oamenii mici
    Mi se pareau pitici,
    Pitici, pitici.
    Cati dintr-acei fuduli mareti
    Aveau aspectul de bureti!
    Cati zmei, lei-paralei,
    De sus, pareau pigmei!
    Atunci, gandind ca gioaca rol
    Pan’ ce se dau frumos de gol,
    De-a rostogol,
    si iar dispar, pierzandu-se-n namol,
    Un ras neasteptat
    M-a apucat
    s-am zis in gandul meu:
    “Ah! te rog, sfinte Dumnezeu,
    Apara-ne de mai rau!”

Toti: Bravo!... cucoana Chirita... sa traiasca cucoana Chirita!

Chirita: Sarut ochisorii... (isi aseaza cocul.)
(Se aude zgomot in culise.)





Cucoana Chirita in Balon
Cucoana Chirita in Balon - Scena II
Cucoana Chirita in Balon - Scena III
Cucoana Chirita in Balon - Scena IV


Aceasta pagina a fost accesata de 1182 ori.
{literal} {/literal}