Visul
de Vasile Alecsandri
Era o campie lunga si tacuta,
Lunga ca pustiul, ca moartea de muta!
Sus, in taina dulce, pe-al noptii senin
Ca un vas de aur, luna plutea lin.
Eram pe-un cal aprig care 'ntrecea vantul;
Negrele lui coame atingeau pamantul.
In campia lunga calul meu fugea,
Iar a lui picioare iarba n'atingea.
Ne duceam in cale precum visul dulce,
Ca genii de spaima, ca doua naluce.
Sburam noi pe lume precum gandul sboara
Cand iubirea dulce inima ' mpresoara,
De-odata fugaru-mi, sforaind s'opri,
El in departare trei umbre zari.
Trei fecioare albe, 'nalte si frumoase,
Decat seara lunii, stele mai voioase.
In vesela hora usoare salta,
Si glasul lor vesel pe rand imi canta.
*
Tu ce-alergi far' de placere
In campia 'ntunecata
Vin' sa afli mangaiere,
Vin' la curtea mea bogata,
In palaturi aurite
Si'n comori nemistuite
Ti-oi da zile fericite,
S' oi fi roaba ta plecata.
Tu ce alergi far' de dorinta
In campia parasita
Vin s' ating a ta fiinta
Cu-a mea raza stralucita,
A ta mandra pomenire
Va sbura la nemurire
Si de-o falnica marire
Va fi'n veci insufletita!
*
Tu ce-alergi far' de iubire
In campia cea pustie,
Vin s' aprinzi a ta simtire
La a dragostei faclie
Al tau suflet, a ta minte
Vor gusta veselii sfinte
Lang' o inima fierbinte
Ce te-asteapta ca sa 'nvie!
Uimit de-a lor cantec si de-a lor zambire.
Imi repezii calul... cruda amagire!
Un pas numai inca, eram fericit!
Un pas... ele 'n aer rapede-au sarit,
Si' nvartindu-si hora pe-o raza de luna
S'au 'naltat in ceruri, cantand impreuna.
Le-auzii de-asupra-mi glasul dulce, lin,
Ca o soapta balnda, ca un bland suspin.
Le vazui ca vulturi, ca trei randunele,
Si ca trei stelute se pierdura ' n stele!
Ma trezii din visu ce ma ingana,
In tacerea noptii grierul canta.
1843, Iasi
Visul
Aceasta pagina a fost accesata de 2481 ori.
