Sfintirea Curtii de Arges

Sfintirea Curtii de Arges

de Vasile Alecsandri


Oda

I.
Romanu' n timpuri de rasboaie
Pentru-al sau tarm din mosi-stramosi
Varsa tot sangele-i siroaie
De se umbrea sub nouri rosi.
El inchina mandra sa frunte
Numai la cer, vroind pe loc
Sa stee nalt pre cat un munte
Intr'a lui tara si ' ntre foc.

II.
Apoi in timpuri de cadere,
Cand era cerul ne ' ndurat
El sta pe ganduri in durere,
De mari risipuri rezemat,
Si asculta plin de uimire
Glasul lor tainic soptitor,
Ce-i pomenea de-a lui marire
Si in trecut si 'n viitor.

III.
Romanu ' n timp de rasuflare
Cu al sau palos vitejesc
Cladea mult tainice altare
Sub scutul Domnului ceresc,
Ca sa priveasca lumi si soare
Cum neamul sau s' a lui cladiri
In veci raman neperitoare
Printr' ale lumii sguduiri.

IV.
Cum, de masura mult mareata
A numelui ce-a mostenit,
El sta cu soarta' i fata ' n fata,
Ea crancena, el neclintit!
Iar cand sufla vant de peire,
Cum el in cale-i falnic sta,
Si pentru-a tarii mantuire
Vantul oprea si-l infrunta.

V.
Curtea de Arges! ca si tine
Aproape-a fost el de mormant,
In ochii Liftelor straine
Pareati voi stersi de pe pamant;
Dar cat un stalp e in picioare,
Nu cade templul daramat,
Si nici un neam viteaz nu moare,
Cat el mai are-un fiu barbat.

VI.
Un singur om de viata tare
Poarta' n san mii de oameni tari,
Precum o ghinda ' n coaja-i  tare
Un verde codru de stejari.
Iar prin iubirea de mosie
Si prin credinta' n Dumnezeu
Un om plateste cat o mie,
Stapan pe viitorul sau.

VII.
Asa tu, Carte legendara,
Asa tu, drag Roman popor,
In cursa soartei mult amara
V' ati dat un sacru ajutor,
Si iata-va azi iar cu fala
Stralucitori prin har ceresc,
El sub o mantie regala,
Tu sub vesmantul ingeresc.

VIII.
El vine-O! sfanta manastire,
Cu brate pline de cununi,
Dupa trei secoli sa te-admire
Ca pe-o minune ' ntre minuni,
O! monument, soarta ti-e mare
Sub neaos Domn ai fost cladit,
Si'n mandra-ti noua renaltare
Azi sub un Rege esti sfintit!

IX.
Priveste' n jur, priveste ' n zare,
Umbrele mari a celor morti
Care-ti tirmit o inchinare,
De pe-ale vesniciei porti.
Marirea ta este deplina;
Geniu a fost mesterul tau,
Esti demn de-o natie crestina,
Esti demn locas de Dumnezeu!

1886





Sfintirea Curtii de Arges


Aceasta pagina a fost accesata de 1014 ori.
{literal} {/literal}