Sania

Sania

de Vasile Alecsandri

Zi cu soare, ger cu stele!... Hai, iubita, la primblare.
Caii musca-a lor zabale, surugiul e calare;
Saniuta, cuib de iarna, e cam stramta pentru doi...
Tu zambesti?... Zambirea-ti zice ca e buna pentru noi.

Caii scutura prin aer sunatoarele lor salbe,
Rapind sania usoara care lasa urme albe.
Surugiul chiuieste; caii zboara ca doi zmei
Prin o pulbere de raze, prin un nour de scantei.

Pe campia inalbita, neteda, stralucitoare
Se vad insule de codri, s-aud caini la vanatoare,
Iar in lunca pudruita cu marunt margaritar
Salta-o veverita mica pe o creanga de stejar.

Acum trecem prin poiene, acum trecem prin zavoaie;
Crengile-aninate-n cale ning stelute si se-ndoaie.
Iata-o gingasa mladita cu sirag de martisori...
Tu o rupi?... Ea te stropeste cu fulgi albi racoritori.





Sania


Aceasta pagina a fost accesata de 167 ori.
{literal} {/literal}