Pascarul Bosforului

Pascarul Bosforului

de Vasile Alecsandri



De-ar vrea inaltul prooroc,
    Mohamed stralucit,
Sa-mi fie ziua cu noroc
    Si dorul implinit!
De-as prinde-acum in mreja mea
    Pe-a marei imparat,
Ce poarta-n frunte-o mare stea,
    Un talisman bogat.

Eu care sint un biet pascar
    Purtat din val in val,
Eu care dorm la Iuschiudar,
    In iarba de pe mal,
Eu, Abdulah, cel mai voinic
    Vaslas de pe Bosfor,
Ce n-am decat un biet caic
    S-un suflet plin de dor!

Allah! atunci orice-am dorit,
    Allah! orice-as vrea eu,
De la apus la resarit
    Ar fi indat-al meu:
Caftane, saluri de Casmir
    Cu late, scumpe flori,
Iuți armasari de la Misir
    Ca vintul de usori.

S-un lung caic de abanos
    In aur prelucrat,
Cu imnuri din Coran frumos
    Pe margine sapat,
si treizeci de vaslasi osmani
    Ce vesel ar zbura
Mai rapizi decat elcovani
    Pe-ntinsa Marmara.

Dar n-as vrea nici stofe cu fir
    si cu margaritar,
Nici largi caftane de Vizir,
    Nici falnic armasar.
N-as vrea nici sabii de Taban
    Deprinse la omor,
Nici lung covor de Ispahan
     Ce salta sub picior.

Allah! me jur ca de-as avea
     A marei talisman,
N-as vrea sa fiu vizir, n-as vrea
     Nici padisah-sultan.
N-as vrea comori, n-as vrea sa am
     Nici chioscuri, nici sarai,
Nici sa desmierd in Bairam
     Huriile din rai.

Ci-n mreja dulce prefacand
     Duioasa-inima mea,
M-as duce-ncet si tremurand
     Sa prind norocu-n ea,
Sa prind copila lui Topal,
     Frumoasa Biulbiuli
Ce canta noaptea lin pe mal,
     Pe mal la Kandili!

Constantinopol - Iunie 1845





Pascarul Bosforului


Aceasta pagina a fost accesata de 907 ori.
{literal} {/literal}