Noaptea

Noaptea

de Vasile Alecsandri

Noaptea-i dulce-n primavara, linistita, racoroasa,
Ca-ntr-un suflet cu durere o gandire mangaioasa,
Ici, colo, cerul dispare sub mari insule de nori,
Scuturand din a lui poale lungi si repezi meteori.

Pe un deal in departare un foc tainic straluceste
Ca un ochi ros de balaur care-adoarme si clipeste.
Sunt pastori in sezatoare sau vro ceata de voinici?
E vro tabara de care sau un rond de tricolici?

Catre munti prin intuneric un lung bucium se aude.
El aminte suvenirul celor timpuri negre, crude,
Cand din culme-n culme noaptea buciumele rasunau
Si la lupte sangeroase pe romani ii desteptau.

Acum insa viata-i lina; tara doarme-n nepasare!
Cand si cand, un caine latra la o umbra ce-i apare,
Si-ntr-o balta mii de broaste in lung hor oracaiesc,
Holband ochii cu tintire la luceafarul ceresc!

Convorbiri literare, 15 mai 1868

(Tricolicii fac parte din lumea fantastica a strigoilor, a moroilor, a vircolacilor (vircolici), a sburatorilor etc, carii apar in basmele si in superstitiile poporale.)




Noaptea


Aceasta pagina a fost accesata de 2574 ori.

{literal} {/literal}