Margarita
de Vasile Alecsandri
Margarita de la rai
A venit in zi de mai
Lumea-ntreaga s-o admire,
Ea de sus a pogorit
Ca un oaspe mult iubit,
Ca a ceriului zimbire.
Unii zic ca-i ingerel,
Altii ca-i un fluturel,
Toti, ca-i o minune rara.
Eu, bunicul ei batrin,
Cind o vad, in al meu sin
Ride dulcea primavara.
Si precum pe-un vechi stejar
Frunzele-n april rasar
Pline de cintari voioase,
Naste-n sufletu-mi rapit
Corum scump rentinerit
De-amintiri armonioase.
Margarita-n calea ei
A calcat pe curcubei,
S-a scaldat, surizatoare
Ochii sai in flori de in,
Fata-n albul unui crin,
Paru-n razele de soare.
Si, pasind pe verde ses,
Cu gurita-i a cules
O capsuna rozalie,
Si din aerul curat
Cu rasuflul a furat
Dulce glas de ciocirlie
Trece noapte, trece zi!...
In curind ne vom trezi
Cu-o frumoasa fata mare,
Pintre fete stralucind
Si prin lume raspindind
O nenvinsa farmecare.
La ivirea sa pe loc,
Facind visuri de noroc,
Multe inimi au sa bata,
Multe lacrime de dor,
Multe versuri de amor
A sa-nspire mindra fata.
Iar parintii sai iubiti,
Fi-vor mindri, fericiti,
De-a ei tinara splendoare,
Precum cerul e de ziori,
Ca pamintul de-a lui flori
Si ca ziua de-al ei soare.
Bucuresti, 8 mai 1879
Margarita
Aceasta pagina a fost accesata de 2646 ori.
