Marea Mediterana

Marea Mediterana

de Vasile Alecsandri


I
                                                  
Intinderea-albastrie,
Nemarginit safir,
O! mare, scumpa mie,
Eu vecinic te admir!
                                                 
Esti vasta, triumfala,
Te misti maret la vant
Ca mantie regala
Lipita de pamant,
                                  
Si vantul care sufla
Adoarme pe-al tau san,
Ce salta, se rasufla
Si naste flori de crin.
                                                
si luna,zana dulce,
Cand aerul e cald,
Ii place sa se culce
In cuibu-ti de smarald.
                                               
Tu esti atragatoare
Ca visul inceput,
Si nu-i leagan sub soare
Ca tine de placut.
                                                
Nimic nu poate-n lume
S-absoarba gandul meu
Ca taina fara nume
Ascunsa-n sanul tau.
                                               
Nici un spectacol mare
Nu poate-a ma-ncanta
Ca neagra-ti tulburare.
Sau linistirea ta...
                                              
Cand fata ta-i senina,
Chiar cerul inaltat,
Spre tine se inclin
Sa-ti dea un sarutat.
                                               
Cand plaiu-ti clocoteste
In munti spumegatori,
Vazduhul se-nnegreste,
Patruns de reci fiori,
                                              
Si lumea,spaimantata
De cruntele-ti mugiri
Tresare cufundata
In triste presimtiri;
                                                
Iar sufletu-mi in zboru-i
S-avanta fericit
Si scalda vesel doru-
In sanu-ti razvratit.


II
                                                
Scumpa Mediterana!
Lac limpede si lin!
Oglinda diafana
A cerului senin!
                                              
Mi-e drag pe-a tale maluri
Visand sa vietuiesc
Si, dus pe-a tale valuri,
Plutind sa ratacesc.
                                              
Mi-e drag sa vad la soare,
In orizon albind,
Corabii calatoare
Ca paseuri pribegind.
                                             
Atunci se-naripeaza
Neimpacatu-mi dor
Si tainic le urmeaza
Zburand pe calea lor
                                               
Atunci, frumoasa mare,
Al tau farmec iubit
M-atrage-n departare
Ca glasu-i amblanzit,
                                               
Si lin, pe nesimtite,
Cu gandul vizitez
Acele lumi dorite
La care-ades visez:
                                               
Atlantica fioroasa
Cu-a sale mari furtuni,
Si Asia frumoasa,
S-a Indiei minuni.
                                             
Atunci pe langa mine
Aud un freamat bland
De strofe dulci, divine,
Ce ma uimesc pe rand.
                                             
Si sufletu-mi s-aprinde
Ca vesel vanator,
Cercand de a le prinde
Din veselul lor zbor.


III
                                              
Feerica placere,
Poetic, dulce trai!
Cereasca renviere
Intr-al magiei rai!
                                              
Ferice care poate,
Lasand a lumei mal,
Cu geniul sa-noate
Prin naltul ideal!...
                                              
Eu simt un ceresc bine
Cand pot sa zic voios
L-a stelelor lumine
Un imn armonios.
                                             
Prin sferile-nstelate
Patrund si vad uimit
Fiintele-adorate
Ce trist m-au parasit.
                                            
Si-mi pare ca spre mine
Un inger alb si sant,
Zambind, paseste, vine
De-mi zice ca sa cant...
                                            
Ah! in a mea junie
Necontenit cantam;
De dulce armoni
Ferice ma-mbatam.
                                             
Cantat-am mantuirea
Poporului strivit;
Cantat-am fericirea
Iubind de-a fi iubit.
                                         
Cantat-am, plin de viata,
Al vietii dar placut
Si gloria mareata
Maretului trecut...
                                             
Acum junia-i dusa
In san la Dumnezeu
Steluta mea-i apusa
Din orizonul meu!...
                                              
Dar cand, o! scumpa mare,
In cale-mi te zaresc,
Tresar, snvii si-mi pare
Ca iar intineresc,
                                             
S-atunci, din amortire
Trezindu-ma incet,
Simtesc cu fericire
Ca sunt inca poet!

Nisa, 1867





Marea Mediterana


Aceasta pagina a fost accesata de 1646 ori.
{literal} {/literal}