La Venetia mult duioasa

La Venetia mult duioasa

de Vasile Alecsandri


La Venetia mult duioasa
Duios zboara gandul meu,
Cand, in noaptea-ntunecoasa,
Pe simtirea-mi dureroasa
Se abate dorul greu.

Astfel pasarea ranita
De un sarpe otravit
Zboara, zboara obosita
Si s-abate amortita
Langa cuibu-i inflorit.

O! Venetio mult mareata!
Cine a putut gusta
A iubirilor dulceata
In poetica ta viata
Vecinic nu te va uita!

Te iubesc in a ta jale,
In vesmantul tau cernit,
Si in gondolele tale
Ce se pierd printre canale
Ca un vis neispravit.

Te iubesc cu dor fierbinte
In frumosul tau trecut
Si-n aducerea-aminte
Ale dragostelor sfinte
S-a fiintei ce-am perdut!

(1853)




La Venetia mult duioasa


Aceasta pagina a fost accesata de 1086 ori.

{literal} {/literal}