Gondoleta
de Vasile Alecsandri
Cu Ninita-n gondoleta
Cand ma primblu-ncetisor,
Trecatorul din Piateta
Ne priveste-oftand de dor,
Atunci cerul se-nsenina,
Lucind vesel l-amandoi,
S-Adriatica s-alina,
Se alina pentru noi.
in laguna de ne place
A pluti pe-a marei val,
Pentru noi Siroco tace
Pe-a lui Lido verde mal,
si sub lunga sa lopata
Gondoleta salta lin,
Cu Ninita leganata
Leganata pe-al meu san.
Mana vesel, lopatare,
De la Lido la San-Marc.
Ia de-alung Canalul Mare
Ce se-ndoaie ca un arc.
Mergi cat draga mea Ninita,
Stand la peptu-mi infocat,
Mi-a dat dulcea sa gurita,
Mi-a dat dulce sarutat.
Cat va fi in ceruri luna,
Cat va fi senin pe cer,
La Gindeca, spre laguna,
Zbori, voinice gondolier.
Du-ne, Toni, -n linistire
Pan' ce, stand gondola ta,
Viata noastra de iubire
Cu iubire va-nceta!
Octomvrie 1846, Venetia
Gondoleta
Aceasta pagina a fost accesata de 2121 ori.
