Glas din stele

Glas din stele

de Vasile Alecsandri


La moartea Principesei Maria


In jalea care te curpinde
In doliu-ti amar,
Cand noaptea candele aprinde
Pe-al cerului altar,
O! mama scumpa, ti-ad' aminte
Cum iti ceream cu rugaminte
Sa-mi dai stelutele din cer
Clipinde prin eter.

Ades pe cand eram cu tine,
Culcat pe al tau sin,
Privind acele focuri line
Din spariul senin.
Steluta vie ca si ele,
In nostalgia mea de stele
Simteam un dor nemarginit
De sbor, de pribegit.

Sburat-am din bratele tale
C'un zimbet virginal
O raza de opal,
Lasand pe marmur' al meu nume,
Si'n inimi lacrimi, si in lume
Ca un parfum de trandafir,
Un dulce suvenir.

O! dragi parinti, iubita tara
Voi care ma jaliti
Ginditi-va ca'n primavara,
Cand pomii's infloriti,
Cerul atrage si rapune
De pre pamant ori-ce minune
Arom de flori, dulci armonii
Si flluturi si copii!

Tot ce-i frumos, tot ce inspira
Un farmec rapitor
A se' nalta la cer aspira
In rai incintator.
Iubire, geniu, inocenta
S'aduna langa Providenta
Ca razele care cu drag
In soare se retrag.

O! mama, inger de iubire,
Ramasa pe pamant!
Indreapta sus a ta privire
La stele unde sant;
Aici cu horul bland de ingeri
A mamelor duioase plangeri
Compun un imn dumnezeesc
Parintelui ceresc.

Iareu in zori si' n miez de noapte,
Dispar, misterios
Si vin cu iubitoare soapte
Sa te ingan duios.
In rai domneste-eternul bine;
Dar raiul meu e langa tine
Si langa tine, scump odor,
Ferice ma cobor.

Copilul ce se stinge' n floare
E mistic curcubeu.
Ce leaga strans pamant cu soare
Si om cu Dumnezeu.
Ah! fericirea mea e mare,
Caci am acum spre adorare
Un Dumnezeu in cerul sfant
Si altul pe pamant!





Glas din stele


Aceasta pagina a fost accesata de 1434 ori.
{literal} {/literal}