Creanga de stejar

Creanga de stejar

de Vasile Alecsandri


Dedicata d-lui de Berluc Peruzis


Creanga mica si uscata
De pe valul Dunarea!
Esti menit 'a fi 'necata
In al marilor noian?
Tu plutesti, dar tot spre vale
Te impinge cruntul val...
Cine te-a opri din cale
Si te-a scoate iar la mal?

Spune-mi care-i al tau nume?
Unde mergi? de unde vii?
Esti tu moarta' n asta lume?
Mai faci parte dintre vii?
Spune-mi: Crivatul iernatic
Smulsu-te-a cu bratul lui
De pe-un pom uscat, salbatic,
Sa te-arunce valului?

Vulturul cel gol pe frunte,
Cel cu ochi fulgeratori.
Dusute-a in varf de munte
Sa-si dureze cui sub nori?
Fulgerul trasnit-a oare
Ciubul langa cer durat
Si'n a Dunarei vultoare
Din vazduh te-a aruncat?

Vai! sarmana creanga mica,
Eu la tine cand privesc
Inima mi se despica
Si te plang si te jalesc
Trista e a ta menire!
Cel balaur Dunarean
Te conduce la peire
In al marilor noian!

-Sa n'ai grije de-a mea soarta!
Eu sant mica, dar nu pier.
Dunarea pe san ma poarta,
Dar plutesc catand la cer.
Multi au vrut a ma culege
Si-a ma arde!... In zadar.
Sant odrasla eu de Rege,
Caci sant vita de stejar.

In curand voi prinde viata,
Pe-acest mal voi rasari,
Si cu-a mea umbra mareata
Lumea' ntreaga voi umbri.
Voi privi peste-orizonturi
Cu-al meu vaz imparatesc,
Caci din lemnul meu fac tronuri
Si am nume romanesc.




Creanga de stejar


Aceasta pagina a fost accesata de 1043 ori.
{literal} {/literal}