Cantecul gintei latine
de Vasile Alecsandri
Latina ginta e regina
Intre-ale lumii ginte mari;
Ea poarta-n frunte-o stea divina
Lucind prin timpii seculari.
Menirea ei tot inainte
Maret indreapta pasii sai.
Ea merge-n capul altor ginte
Varsand lumina-n urma ei.
Latina ginta e vergina,
Cu farmec dulce, rapitor;
Strainu-n cale-i se inclina
Si pe genunchi cade cu dor.
Frumoasa, vie, zambitoare,
Sub cer senin, in aer cald,
Ea se mireaza-n splendid soare,
Se scalda-n mare de smarald.
Latina ginta are parte
De-ale pamantului comori
Si mult voios ea le imparte
Cu celelalte-a ei surori.
Dar e teribila-n manie
Cand bratul ei liberator
Loveste-n cruda tiranie
Si lupta pentru-al sau onor.
In ziua cea de judecata,
Cand fata-n cer cu Domnul sfant
Latina ginta-a fi-ntrebata
Ce a facut pe-acest pamant?
Ea va raspunde sus si tare:
,,O! Doamne,-n lume cat am stat,
In ochii sai plini de-admirare
Pe tine te-am reprezentat!
Mircesti, 18 mai 1878
Cantecul gintei latine
Aceasta pagina a fost accesata de 4231 ori.
