Adio

Adio

de Vasile Alecsandri

De-as trai cat lumea-ntreaga,
Gandul meu la tine, draga,
Vecinic, vecinic va zbura,
S-orice e mai sfant in mine,
Dulce inger! pentru tine,
Pentru tine-l voi pastra.


Cea mai blanda-a mea gandire,
Cea mai gingasa simtire,
Cel mai falnic dor al meu
Tie numai, numai tie
Le inchin pentru vecie
Ca la insusi Dumnezeu!

Tu, fiinta de slavire!
C-un cuvant, cu o zambire,
Cu un dulce sarutat!
Mi-ai dat suflet, mi-ai dat viata,
Si a raiului dulceata
Tu in sanu-mi ai varsat!
Tu mi-ai dat cu-a ta iubire
Acea nalta fericire,
Acel simt dumnezeiesc
Ce puternic ne supune
Si ne-nalta de ne pune
Sus, pe tronul ingeresc!
Tu, Eleno! dar, vai mie!
Intr-o noapte de urgie
Cerul crud ne-a despartit!
Tu te-ai dus, te-ai dus, iubita
Fericirea-mi nesfarsita
Intr-o clipa s-a sfarsit!
Asa-i soarta! asa-n lume
Tot ce poarta-un dulce nume,

Tot ce-i falnic si frumos
Curand trece, curand moare,
Ca un cantec, ca o floare,
Ca un fulger luminos!
Steaua vine, steaua piere!
Astfel dulcea-mi mangaiere
A pierit de pe pamant;
A pierit, s-a dus cu tine
In locasul de lumine
Si eu plang pe-al tau mormant!
Singur, singur cu-a mea jale,
Ratacit pe-a vietii cale,
Ca un orb nenorocit,
Viata-mi scade, jalea-mi creste,
S-al meu dor in veci s-opreste
Pe mormantul tau iubit!
Adio! pe-aceste maluri
De-ale Bosforului valuri
Inganate lin, usor,
Te las, inger de iubire!
Cu a vietii-mi fericire,
Cu-al meu suflet plin de dor!


Constantinopol, Maiu 1846


Adio


Aceasta pagina a fost accesata de 1662 ori.

{literal} {/literal}