Manifestatie in numele Moldovei, a omenirei si a lui Dumnezeu

Manifestatie in numele Moldovei, a omenirei si a lui Dumnezeu

de Vasile Alecsandri



Fratilor romani din toata Romania! Va chem sa fiti maturi la nelegiuirile guvernului printului Moldovei, Mihail Sturza, carele de patrusprezece ani s-au aratat prin toate faptele sale dusmanul cel mai aprig al natiei noastre! Veniti cu toti sa protestam in fata lumei improtiva sistemului varvar si corumpator ce au intrebuintat pana acum acest domnitor pornit de patimi, spre a tinea Moldova in lanturile si in intunecime! Veniti cu toti sa protestam in numele Patriei, al Omenirei si a lui Dumnezeu, imptrotva tiraniei machiavelice  acestui om care nu respecta nici Patrie, nici Menire, nici Dumnezeu!
De 14 ani, Mihail Sturza, stapanit de nesatiul iubirei de argint, se slujeste de masurele cele mai arbitrare si de chipurile cele mai nerusinate pentru a-si indestula patima rapirei; dar, spre nenorocirea tarii, acea patima este neindestulata, caci ea nu are hotare.
De 14 ani, Mihail Sturza, inarmat cu otrava corumperei, stinge simtirele de omenire si de cinste din inimele supusilor sai, degradeaza caracterul natiei, il comprometeaza in ochii Evropei si ii da o directie care il duce pe calea peirei.
De 14 ani, Mihail Sturza rastalmaceste si calca cuprinsul Reglementului Organic in interesul sau particular. El vinde rangurile boieriei; vinde posturile statului de la cele mai mici pana la cele mai nalte; vinde scaunele clerului, vinde hotarirele judecatoresti; vinde masurele administrative; vinde cinstea, vinde cugetul oamenilor; vinde drepturile patriei noastre! El vinde orice se poate vinde sau nu, si aduna aur piste aur, milioane piste milioane, pe care le scoate afara din tara, pentru ca sa o saraceasca inca mai mult!
De cand s-au suit pe tron, mihail Sturza au luat Moldova in arenda, si asa de strasnic au stors-o in minele sale parintesti, ca din venitul de 12.000 galbini ce avea la anul 1834, el au izbutit a avea in ziua de astazi, 1848, un venit de mai mult de 200.000 galbini.
De cand au apucat sceptrul in mana, Mihail Sturza, nemultamindu-se numai cu inmultirea averilor sale din averea tarii, au tintit necontenit la daramarea natiei noastre. Pe toti oamenii cu iubire de dreptate i-au departat din slujbele statului sau, desi au incredintat posturi la unii din ei au cautat sa-i comprometeze in ochii obstiei, pentru ca nici un moldovan sa nu ramaie nepatat si pentru ca toti sa fie instrumenturi oarbe ale patimilor sale. Pe toti bunii patrioti ce s-au improtivit sistemului sau de corumpere i-au prigonit si ii prigoneste inca cu o dusmanie neimpacata. Pe multi rai huliti de opinia publica i-au adunat pe langa tronul sau si le-au inlesnit mijloace de pradaciuni fara margini. Pe tarani i-au adus in cea mai cruda si mai jalnica stare prin asupriri nesfarsite, si la cel mai de pe urma grad de ticalosie, prin biruri grele si rau impartite. Toate mijloacele de propasire a neamului romanesc din Moldova le-au nimicit; socalele le-au lasat in neingrijire; Academia din Iasi au desfiintat-o pe jumatate; lanturi tiparului au pus; foile publice cele mai bune le-au inchis; intreprinderile de imbanatatiri publice le-au oprit! si toate aceste fapte nelegiuite le-au desavarsit prin poronci arbitrare si impotrivitoare atat obiceiurilor si pravelilor pamantului, cat si cuprinsului Reglementului!
Fratilor! in mijlocul atator nenorociri, in sanul atator rele, tara noastra gemea cu durere, tara, impinsa pe calea peirei de parinteasca mana a domnului, se zbuciuma in agonie, cand deodata soarele liberattii ce s-au radicat asupra Evropei au aruncat o raza si in partile noastre.
La aceasta lumina mintuitoare, toate clasele societatii s-au trezit ca dintr-un somn adanc si dureros si vazand ranile de care era coperite au simtit intr-o unire nevoia de o grabnica vindecare. Oamenii care sint in stare de a-si scapa Patria de sub asuprire au inceput a-si aduce aminte ca sint romani, si mai ales tinerimea Moldovei, care varsa lacrimi de sange in preajma suferintelor obstesti, s-au simtit deodata insufletita de o falnica nadejde. Atunci deodata un mare numar de persoane au alergat la Iasi de prin provintii spre a se uni cu fratii lor din capitalie si a cauta impreuna lecuirea boalei ce muncea pe romani de atat amar de ani!
La aceasta miscare , insa, ocarmuirea in loc de a linisti obstia prin masuri intalepte de imbunatatiri s-au cuprins de groaza, ca una ce se cunostea vinovata, si in urmare Mihail Sturza, parintele Patriei, ingrijindu-se mai mult de averea sa decat de siguranta publica, au adunat intr-ascuns pe toti arnautii si pe toti raii din targ, le-au impartit arme, le-au hotarat lefe si s-au informat cu ei o garda personala si tainuita.
Care au fost gandul sau, alcatuind acea ceata numaroasa de hoti in sanul capitalei, cand avea militia pamanteasca comenduita de insusi fiul sau, hatmanul Dimitrie Sturza, pentru tinerea bunei oranduieli? Care au fost planul sau, incunjurandu-se de asemine ceafa de streini fugiti sau alungati din tarile lor? Judece lumea si hotarasca!
Ceea ce stim este ca asemine dispozitie dusmaneasca, amerintand sigurantia publica a orasului, au adus mare impiedicare relatiilor comerciale si au silit pe negutitori a se pune sub ocrotirea consulaturilor streine pentru apararea averii si a vietii lor. Ceea ce sintem siguri este ca voda, cu toate fagaduintile sale catra domnii consuli, au tinut intr-ascuns pe arnauti inarmati si ca s-au slujit cu ei pentru ca sa maltrateze pe fratii nostri si sa le calce si sa le prade casele in noaptea de 29 mart.
Ceea ce cunoastem este ca inarmarea vagabonzilor de catra ocirmuire, aceasta masura nelegiuita intr-un stat intemeiat pe legi si ocrotit de doua curti suverane, au desteptat grija poporatiei intregi a capitalei; ca duhurile au inceput a ferbe cu ura; ca boierii au inceput a se gandi serios la soarta ce asteapta pe ttoi; ca multi din cei mai insemnati amploiati, precum ministerul dreptatii, ministrul trebilor straine, prezidentul divanului domnesc, prezidentul divanului apelativ, mai multi judecatori si cativa deputati si-au dat indata demisiile din posturi, nevroind a fi instrumente de peire pentru tara in minele lui Mihail Sturza; si in sfarsit ca deosebite mici adunari au inceput a se intruni cu gand de a gasi chipurile legale de paza pentru fiecare lacuitor.
In preajma acestor simptome de nemultumire obsteasca, domnul urmand pornirile sale de despotism, au scos un ofis improtiva adunarilor, dar vazand ca acea porunca nu se baga in seama de catre obtie si temandu-se de a o atata pe aceasta mai mult, a socotit sa-si puie iar masca de Parinte al Patriei spre a insala iarasi pe acei ce-i numea copiii lui; si pentru ca sa izbuteasca mai sigur la acest tel, au insarcinat pe domnul ministrul dinlauntru ca sa afle dorintele obstiei si sa-i faca tot soiul de fagaduinti in numele lui.
D-l ministru s-au adresata indata catra d-nii C. Rolla, Lascar Rosetti, M. Epureanu, P. Cazimir, N. Ghica si V. Alecsandri, si, incredintaindu-i de bunavointa a stapanirei pentru de a implini dorintele obstiei, i-au intrebat care sunt acele dorinti?
Ei au raspuns ca nu putea lua asupra-le insarcinarea de a vorbi in numele obstiei intregi pan-a nu impartasi acestie intrebarea ocarmuirei si pan-a nu consulta glasurile tuturor fratilor lor . - Deci pe la 7 ceasuri de seara, adunandu-se un mare numar de persoane de toate treptele si de toate neamurile in sala lui Regensburg, d-nii Rolla, Rosetti, Ghica si ceilalti s-au infatisat dinaintea lor, le-au incunostiintat propunerea facuta lor de d-l ministru, si in urmare adunarea intreaga au ales indata un comitet insarcinat de a redija cererile obstiei pentru imbunatatirea starii romanilor din Moldova. Insusi d-l ministru si d-l aga au fost afata la acea adunare si s-au putut incredinta ca toti madularii ei s-au aratat insufletiti de respectul legalitatii.
Comitetul s-au adunat a doua zi dimineata, 28 mart, in casa logofatului C. Sturza si au inaintit lucrarea de care era insarcinati, cu toata nepartinirea cugetului curat si cu toata iubirea de binele obstesc.
Iata, fratilor, cercetarile facute de el asupra starii nenorocite a tuturor claselor din Moldova si articolele porpuse pentru imbunatatirea acelei stari. Voi, toti, lacuitorilor sateni care gemeti sub asupririle cele mai strasnice; voi, militarilor, care sinteti instrambatatiti cu rasplatirea slujbelor voastre; voi, nevoiesilor, care v-ati perdut sau va perdeti averile in mrejile judecatoresti; voi, toti, care iubiti Moldova si-i doriti binele , ascultati si jduecati daca acei care au lucrat pentru binele vostru au fost niste netrebnici tulburatori, precum ei sint numiti in ofisurile domnesti din 29 si 31 mart.
1. Fiindca Reglementul Organic a Moldovei este temelia pe care sta asezata constitutia noastra si fiindca Mihail Sturza au incalcat la prilejuri de interes personal articolele acestu Reglement, precum se dovedeste prin chipurile intrebuintate de el la formarea Camerilor de deputati, adeca: prin impartire de decreturi, de psoturi si de bani la alegatori; - precum se dovedeste prin silnica departare din sanul Camerei a domnului Lascar Rosetti, deputatul tinutului Falciu, si prin numirea arbitrara a altui deputat in locul sau; - precum se dovedeste prin infiintarea unei aspre tenzuri de care nici se pomeneste in Reglement; - precum se dovedeste prin toate zilnicele nelegiuiri ce domnesc atat in ramurile judecatoresti si administrative, cat si in intrebuintarea banilor budgetului; - precum se dovedeste prin slobozirea arbitrara de ofisuri, fara de a fi mai intai supuse Adunarii; precum se dovedeste prin o multime mde pedepsi facute fara judecata praviliceasca si c.l.t.; - Obtia, vroind a pune sfarsit unor asemine urmari vatamatoare drepturilor poporului, cere: "Sfanta pazire a Reglementului in tot cuprinsul sau si fara nici o rastalmacire!"
2. Fiindca prin sistemul lui Mihail Sturza, corumperea s-au intins in toata tara, au patruns in toate si au ajuns la gradul cel mai primejdios pentru viitorul Moldovei, precum se dovedeste prin nerusinatele vanzari a hotarirelor judecatoresti si a masurelor administrative, lucruri cunoscte de toti; - precum se dovedeste prin obiceiul miturei, carele in vreme de 14 ani au prins mai adanca radacina in tara decat insusi in vremea domniei fanariotilor; - precum se dovedeste prin numeroasele pilde de nepasare cu care multi din alegatori isi vand voturile, fara a se gandi ca isi vand cugetul si patria; - Obarsia, spre a stavila intinderea unui rau ca acela care degradeaza caracterul natiei si il acopere de rusine in fata lumei, cere: "Sacarea corumperei prin praveli inadins facute si a abuzurilor ce izvorasc din acea corumpere".
3. Fiindca in ochii lui Mihail Sturza, cinstea oamenilor, sgurantia personala si pazirea formelor sint nesocotite si fiindca in mai multe imprejurari au aratat in fapta o mare lipsa de respect pentru drepturile oricarui moldovan, precum se dovedeste prin arestuirea si trimiterea la manastirea Rascai a domnului Mihail Kogalniceanu, fara nici o cercetare formala si fara nici o judecata praviliceasca (d-l Kogalniceanu au fost trimis la manastire pentru ca au aparat drepturile targului Botosani improtiva unor calugari greci), - precum se dovedeste prin arestuirea si inchiderea in cazarmia din Galati a domnilor Toader Sion si Tuchididi, fara nici o cercetare formala si fara judecata praviliceasca (D-l Toader Sion si Tuchididi au fost inchisi in cazarmie pentru ca au aparat drepturile nenorocitilor lacuitori a tinutului Vaslui ce au fost asupriti prin masurele catagrafiei trecute) - precum se dovedeste prin arestuirea, inchiderea in cazarmia de la Galati si maltratatia neomeneasca ce s-au facut domnului Panu, prezidentul de Husi, fara nici o cercetare formala si fara nici o hotarare pravilniceasca (D-l Panu a fost pedepsit pentru ca, nevroind a-si vinde cugetul stapanirei, au ales de deputat pe d-l Lascar Rosetti, ce este cunoscut de om cu iubire de patrie), - precum se dovedeste prin exilarea de demult a logofatului Costachi Sturza, vistiernicului Neculai Roznovanu si altii, pe la mosiile lor sau pe la manastiri, tot fara cercetare si fara judecata pravilniceasca: - Obstia, vroind a feri in viitor pe fiecare lacuitor de asemine acte arbitrare, ce sint neiertate de Reglement si nepotrivite cu legiuirile unei tari constitutionale ca Moldova, cere: "Sigurantia personala, adeca: nime sa nu mai poata fi pedepsit decat pe temeiul legilor si in urmarea unei hotariri judecatoresti". - Totodata , pentru de a feri pe fiecare arestuit de a astepta judecata ce i s-ar cuveni luni si ani intregi, prin inchisori, precum adeseori s-au vazut pilde. Obstia cere: "Ca fiecare arestit sa fie infatisat in vreme de 24 ceasuri dinaintea tribunalului competent".
4. Fiindca lacuitorii sateni au ajuns la gradul cel mai mare de ticalosie prin nepasarea a mai multor proprietari si mai ales prin masurile de asuprire a guvernului lui Mihail Sturza, precum se dovedeste prin darile de bani la care sint supusi, sub cuvant de plata pentru soldati, plata pentru slujitori, plata pentru cutiile satelor, plata pentru foaia sateasca, plata pentru peceti s.c.l. (toate aceste pe deasupra birului hotarat de Reglement); - precum se dovedeste prin nenumaratele beilicuri ce ei sint siliti a face in orice timp, atat pentru proprietarim cat si pentru spanaire, adeca: podvozi grele, caraturi de peatra, de lemn si de pacura pentru avelile din Iasi, sau din targurile tinutale; caraturi de val, de peatra si de cherestea pentru zidurile particulare a domnului in targuri si pe la mosii; lucrul nemasurat a boierescului, lucrul soselilor, lucrul podurilor s.c.l. toate aceste sub bicele slujitorilor, pe care ei singuri ii tin cu banii lor; -precum se dovedeste prin asuprirele cunoscute a unor arendasi, si mai cu seama prin tiranicile schingiuiri ce insusi beizade Grigori Sturza face lacuitorilor de pe mosiile ce el au luat in arenda; schingiuiri care au infiorat tara intreaga, dar pe care domnul Moldovei le-au ingaduit ca un parinte bun si iubitor de ... popor; precum se dovedeste, intr-un cuvant, prin plangerile acestui popor fara ajutor si fara nadejde, plangeri drepte, de care se rasuna tara si care au razbatut in toata Evropa civilizata; - Obstia ce cunoaste pe tarani ca frati buni de acelasi sange si de acelasi nume, vroind a curma suferintele lor, cere: "Grabnica imbunatatire a starii lacuitorilor sateni, atat in relatiile lor cu proprietarii mosiilor, cat si in acele cu ocarmuirea, precum si contenirea tuturor beilicurilor cunoscute sub nume de plata si celelalte".
5. Obstia cere ca: 'Mazilii, ruptasii, ruptele Visteriei si celelalte clase privilegiate sa fie ocrotiti potrivit Reglementului si sa nu mai fie intrebuintati in trebi particulare"
6. Tot in privirea usurarii nevoilor ce sint in spetele taranilor, Obarsia cere ca: "Privighitorii sa se aleaga dupa glasuirea Reglementului, far a nici o inraurire din partea ocarmuirei".
7. Fiindca prin abuzurile catagrafii trecute multe nedreptati s-au introdus in plata birului si fiindca prin urmare multi din lacuitori ce sint aparati de Reglement pentru acea plata se gasesc astazi silnic cuprinsi intre birnici, precum se dovedeste prin nenumaratele jalbe ce sint in arhiva Visteriei, si mai cu seama prin obsteasca jaluire a lacuitorilor tinutului Vasluiului, in urma carie d-l Toader Sion si d-l Tuchididi, imputernictii lor, au fos inchisi la cazarmia din Galati - Obstia cere: "Alcatuirea unei noua catagrafii, spre a scapa de impilare pe toti nenorocitii lacuitori care sint asupriti prin abuzurile catagrafiei trecute".
8. Fiindca scoalele, singurul mijloc de luminare pentru popor, au fot totdeauna neingrijite de ocarmuire si fiindca Mihail Sturza nu numai ca nu au urmat glasuirea Reglementului despre informarea scoalelor, ci dimpotriva au inadusit pre cat au putut dizvoltarea invataturilor in tara, precum se dovedeste invataturilor in tara, precum se dovedeste prin desfiintarea claselor celor mai insemnate din Academie si prin nepunerea in lucrare a reformelor propuse de catra comisa scoalelor - Obstia cere: "Reforma scoalelor pe o temelie larga si nationala, spre raspandirea luminelor in tot poporul" - caci acum invatarea limbei romanesti este dispretuita, si intrarea in Academie este iertata numai celor care au bani, iar nu poporului sarac.
9. Fiindca prin armarea arnautilor, Mihail Sturza au calcat Reglementul, au batjocorit militia pamanteasca si au pus in pericol atat averile, cat si vietile oamenilor, impiedicand totodata si relatiile comerciale lipsite de orice sigurantie prin asemine masura primejdioasa. Obstia cere: "Dezarmarea grabnica a arnautilor si a altor insi ce s-au inarmat de catra ocarmuire si inchezasuirea lor pe viitor ca nu vor mai fi pricina de tulburare publica.
10. Fiindca ostasii romanesti insarcinati cu paza Patriei merita a fi sub cea mai de aproape ingrijire a ei si fiindca pana acum ei au fost supusi unui sistem de disciplina aspru si ingiositor caracterului militar, precum si instrambatatiti in rasplatirea slujbei lor prin nedreptatea favorului. Obstia cere: "Radicarea pedepsilor trupesti, ingiositoare caracterului, din disciplina militiei nationale: imbunatatirea hranei sale si mai ales dreapta inaintire in ranguri, dupa vechimea slujbei si dupa meritele personale".
11. Totodata spre a indemna pe lacuitori a nu mai fugi de ostasie, Obstia cere: "Ca militarii care au slujit patriei si care au castigat recunostinta obsteasca sa fie scutiti de orice dajdii, cand vor iesi din slujba".
12. Fiindca pana acum ministrii nu au fost alta decat implinitorii vrointelor domnului, desi dupa Reglement ei au fost raspunzatori de toate lucrarile lor, si fiindca o asemine anomalie au fost totdeauna vatamatoare interesurilor tarii, Obstia cere ca: "Ministrii sa aiba deplina libertate pravilniceasca in lucrarile lor, pentru ca sa poarte cu drept raspunderea acestor lucrari".
13. Fiindca banii radicati asupra poslinei granelor impiedica pe de o parte inlesnirea comertului si inflorirea agriculturei, iar pe de alta parte nu aduc nici un folos tarii, ci numai domnului singur, caruie acei bani sint haraziti de catra adunarea obsteasca, Obstia cere: "Desfiintarea poslinei ca una ce este vatamatare agriculturei si comertului".
14. Tot pentru inlesnirea negotului, Obstia cere, potrivit Reglementului: "Imbunatatirea portului Galatii, ca cel mai mare canal a inflorirei comertului si agriculturei Moldovei".
15. Fiindca clerul Moldovei se afla in cea mai proasta stare prin neingrijirea ocarmuirei; - fiindca Mihail Sturza nu si-au implinit, in vreme de 14 ani, datoria sa de domn crestin, datorie sfantam ce ii poroncea sa radice starea morala, sociala si intelectuala a preotilor, adeca: a acelor oameni ce sint indatoriti prin misia lor de a propovadui popoarelor iubirea de oameni, de Patrie si de Dumnezeu; - si fiindca in urmarea acelei nepasari a ocarmuirei poporul Moldovei au perdut tot respectul catra tagma preoteasca de astazi, Obstia cere: "Radicarea morala, sociala si intelectuala a clerului".
16. Fiindca prin neoranduielile ce domnesc in ramurile judecatoresti si administrative si prin sistemul de hatiruri adoptat de ocarmuire, creditul public s-au desfiintat cu totul; - fiindca o multime de datorii raman neplatite la vadele si piste vadele din pricina nepazirei legilor; - fiindca imprumutarile de bani au ajuns a fi nesigure, desi ar fi leaglizate de judecatorii si inchezasuite pe amaneturi; - si, in sfarsit, fiindca asemine neoranduieli sint menite a darama negotul tarii. Obstia cere: "Pazirea cu sfintenie a legilor pe care se razema creditul public, si aceasta in privirea tuturor, fara osebire, pentru sigurantia relatiilor comertiale".
17. Tot spre inlesnirea negotului, Obstia cere: "Informarea unui tribunal de comert in Iasi si talmacirea in limba nationaal a codului de comert frantez ce este primit de Reglement".
18. Fiindca Mihail Sturza , nemultamindu-se de toate mijloacele legiuite si nelegiuite ce intrebuinteaza spre marirea averilor sale, au pus mana si pe o parte insemnatoare din banii tarii, intrigand prin obsteasca adunare ca sa i se hotarasca si banii Rezervei, suma de mai mult de un milion, afara de lista tivila si de banii poslinei; si fiindca rezerva in oricare tara este hotarata pentru imbunatatiri obstesti, iar nu pentru imbunatatiri particulare, Obstia cere ca: "Banii de rezerva sa fie intrebuintati in formarea unei bance de scomt pentru inlesnirea negotului tarii".
19. Fiindca pana acum hrana obstiei de prin targuri au fost speculata de oamenii ocarmuirei, de ispravnici si de agi carii avand puterea in minele lor au fost volnici de-a face tot soiul de abuzuri, spre castigul lor particular; si fiindca prin ingaduirea acelor neoranduieli din partea ocarmuirei, lacuitorii targurilor au fost totdeauna nedreptatiti - Obstia, spre a opri asemine abuzuri, cere ca: "Hrana obstiei de prin targuri sa fie sub cea mai de aproape ingrijire a guvernului, pentru de a nu se mai face un mijloc de imbogatire, particulara".
20. Fiindca politia este in cea mai mare neoranduiala, incat comisarii au ajuns a fi tiranii claselor de jos; si fiindca soarta arestantiloe, supusa vrointelor acelor comisari, infioreaza oomenirea. Obarsia cere: "Asezarea politiei pe principii omenesti in privinta nenorocitilor arestuiti".
21. Fiindca guvernul, incalcand legile, au indraznit a pedepsi fara a-i judeca pe toti cati s-au cercat a manifesta in public dorintele lor de imbunatatiri obstesti; - si fiindca au indraznit a se arata atat de arbitrar in actele sale, pana si de a radica drepturile politice a unor din boieri, precum se dovedeste prin publicarea in Buletin a radicarii drepturilor politice a hatmanului Alecu Aslan si a d-lui Moldovanu, Obstia cere: " Liberarea tuturor arestuitilor civili si militari in pricini politicesti si reintoarcerea drepturilor politice acelora carora li s-au radicat nedrept pentru asemine pricini".
22. Fiindca s-au vazut multe pilde de scoatere din slujba a amploiatilor vrednici si cinstiti, care nu au vroit a fi instrumenturi oarbe a nedreptatilor ocarmuirei - precum se dovedeste prin departarea din postul de prezident a domnului  Panu ([entru ca acesta au ales deputat pe d-l Lascar Rosetti); precum se dovedeste prin o multime de alte pilde cunoscute de toti; si fiindca asemine nelegiuiri sint menite a stinge simtirile de cinste din inimile amploiatilor care se tin cu slujba, Obstia cere: "Nestramutarea din posturi a amploiatilor vrednici si cinstiti si inaintarea lor in posturi mai inalte potrivita meritelor si cuprinsului Reglementului". Totodata spre a pune pe amploiati in stare de a nu fi siliti sa primeasca mita de la impricinati. Obstia cere: " Sporirea lefilor amploiatilor pentru de a le inlesni mijloace de vietuire cinstita si neatarnata".
23. Asemine, spre contenire abuzurilor ce s-au introdus in administratie. Obstia cere: "Ca toti amploiatii sa fie raspunzatori pentru faptele lor in lucrarile slujbelor ce le vor fi incredintate."
24. Fiindca, din lipsa unui banc national, toata inlesnirea baneasca a negotului se afla in manele zarafilor jidovi care speculeaza cu camete nelegiuite. Obstia, spre a darama acel sistem de talharii ce domneste in toata lumea sub ochii ocarmuirei, cere: "Infiintarea unui banc national pe cel mai sigur temei".
25. Fiindca Codica criminala si Procedura cer o reforma raficala si fiindca sistemul pedepsitor, adeca starea ticaloasa a inchisorilor, lipsa de hrana indestulatoare pentru arestuiti, bataile de biciul calaului pe uliti si celelalte sint acturi ce degradeaza omenirea, in veacul acest de civilizatie, Obstia cere: "Grabnice reforme de imbunatatiri in Codica criminala, in Procedura si in sistemul pedepsitor."
26. Fiindca banii pensiilor, in contra cuprinsului Reglementului, s-au impartit nedrept si pe hatiruri si fiindca multe persoane inavutite primesc pensii mari, iar nevoiesii, care prin slujbele lor au castigat dreptul de ajutor, sint nedreptatiti - precum se dovedeste prin pensiile de zece lei pe luna ce sint hotarate pentru unii din soldatii raniti in deosebite intamplari, unde s-au purtat cu vitejie; - precum se dovedeste prin o multime de alte pilde, Obstia cere: "Impartirea dreapta a banilor pensiilor si indreptarea abuzurilor ce s-au introdus in impartirea acelor bani".
27. Fiindca, dupa cuprinsul Reglementului, ofisurile domnesti nu pot avea putere pravilniceasca pan-a nu fi supuse cercetarii obstestii Adunarii si fiindca Mihail Sturza de mai multi ani sloboade necontenit ofisuri si le pune in lucrare, ca cand Moldova, nu ar fi o tara constitutionala, ci o monarhie absoluta - Obstia, dorind contenirea de asemine calcari in drepturile Patriei sale, cere ca: "Ofisurile slobozite pana acum de ocarmuire in ramurile judecatoresc si administrative sa se supuie voturilor obstestii Adunari, si pe viitor sa se conteneasca de ase slobozi asemine ofisuri fara de a fi cercetate de Adunare".
28. Fiindca sfinta Dreptate trebuie sa domneasca la lumina soarelui si, in urmare, fiindca lucrarile judecatoresti trebuie sa nu se faca in taina, Obstia cere ca: "Seantele tribunalelor sa fie publice".
29. Fiindca dupa Reglement toti romanii au dreptul de a fi fata la lucrarile obstestii Adunari, lucrari ce privesc insusi pe soarta lor, si fiindca stapanirea au cercat in mai multe randuri a opri publicului intrarea in sala Camerii, obstia cere ca: "
Seantele tribunalelor sa fie publice".
Totodata, potrivit Reglementului, cere ca : "tinerea bunei oranduieli, in sanul Camerei sa atarne de aceasta insasi, iar nu de vornicia de aprozi".
30. Fiindca obsteasca Adunare este reprezentatia natiei si are de sfanta indatorire intemeierea fericirilor Patriei si sprijinirea drepturilor fiecaruie roman, Obstia cere ca: "Tot pamanteanul sa aiba dreptul de a adresa jalba obstestii Adunari" (spre a putea gasi ocrotire impotriva nedreptatilor ce ar patimi din partea stapanirei)
31. Fiindca prin impartire de posturi, de ranguri si de rasplatiri banesti la deputati, domnul are mijloace de a-si forma o majoritate favoritoare interesilor sale si vatamatoare interesilor tarii, precum se poate dovediprin actele Camerilor trecute care, fara nici un drept, au harazit lui Mihail Sturza banii poslinei si a rezervii, si care, marindu-i lista tivila, i-au mai incuviintat inca a lua din Visterie suma de aproape 40. 000 de galbini, sub cuvant de chirie de palat, Obstia, spre a pune stavila corumperei deputatilor, cere ca: "Deputatii sa nu poata sa fie in slujba si sa nu poata primi nici ranguri, nici rasplatire baneasca in vremea deputatiei lor."
32. Fiindca chipurile intrebuintate de ocarmuire in alegerea deputatilor ostestii Adunari de acum au fost cu totul ilegale si improtiva glasuirei Reglementului, adeca: fiindca Mihail Sturza au trimis in tinuturi pe d-l vistiernic si pe d-l postelnic ca sa influiesze voturile alegatorilor prin impartire de bani, de posturi si de decreturi; - si fiindca afara de aceste mijloace de corumpere au mai intrebuintat inca si ingrozirea, trimitand la Bacau pe d-l aga din Iasi, Toderita Ghica cu arnauti si pompieri inarmati, ca sa fie fata la alegere: - si fiindca fara nici o dreptate Mihail Sturza au departat din sanul Camerei pe d-l Lascar Rosetti, deputatul Husului, si au numit de la sine pe altul in loc; si fiindca o asemine Adunare alcatuita din chipuri arbitrare si nelegiuite nu insufla nici o incredere tarii, Obstia cere: "Desfiintarea acestii Camere (ce nu poate exista, dupa Reglementul fiind ilegala) si injghebarea unei noua Adunarim fara nici o inraurire asupra alegatorilor din partea guvernului pentru ca aceasta sa fie adevarata reprezentatie a natiei si adevarata inchezasuire a fericirei Patriei."
33. Fiindca pana acum articolul 57 din Reglement au fost nebagat in seama, Obstia cere ca: "In puterea acelui articol, Camera sa aiba dreptul de-a face domnului punere inainte, a tot felul de lucru privitor la folosul obstesc".
34. Fiindca Mihail Sturza, urmand sistemul sau de daramare a natiei, au cautat a opri dezvoltarea inteligentii, spre a tinea pe popor in intunecime; si fiindca de cand s-au suit pe tron, ei au inabusit orice incercare de propasire prin infiintarea unei tenzuri aspre si despotice (de care nici se pomeneste in Reglement) si prin inchiderea arbitrara a acelor mai bune foi publice, precum Alauta romaneasca, Dacia literara si Propasirea, asemine si Foaia din Transilvania au fost oprita de a mai intra in tara, Obstia, dorind luminarea poporului si inflorirea literaturei romanesti, cere: "Radicarea tenzurei in privirea tuturor trebilor si a interesilor dinlauntrul tarii". Si aceasta pentru ca pe viitor toate actele ce s-ar face improtiva legilor sa fie supuse publicitatii, iar nu sa ramaie ascunse si necenzurate de obstie.
35. Fiindca inarmarea arnautilor de catra stapanire au aratat vederat tarii intregi care sint simtirile adevarate a parintelui Moldovei, Mihail Sturza, pentru obstie si fiindca sumetia unei asemine masuri dusmanesti au ingrijit pe toti lacuitorii atat pentru vremea de fata cat si pentru viitor. Obstia, spre a pune in stare de aparare a averilor si a vietii, cere: "Informarea grabnica a unei garde cetatene prin toate targurile tarii, alcatuita atat de romani, cat si de streini proprietari".
Aceste sint, fratilor, cererile obstiei pentru folosul si sigurantia Patriei - judecati acum, in cuget curat, care a fost dusmanul vostru? Obstia ce le-au propus domnului, sau Mihail Sturza care nu au vroit sa le incuviinteze?
Dupa savarsirea redactiei aceste articole, lucrate in graba, pentru ca stapanirea amerinta adunarile obstiei, s-au facut cetirea lor in fata unui mare numar de boieri insemnati, de negutitori si de streini adunai in sala logofatului Costachi Sturza si incuviintandu-se ele de catra toti, cu totii au cerut sa adaoge iscaliturile lor la iscaliturile madularilor comitetului. Piste 800 de nume s-au sbscris pan-in seara si au intarit valora acelei lucrari. Insusi preasfintia-sa mitropolitul Moldovei au consfintit prin  a sa iscalitura dreptele cereri a obstei.
(Am auzit ca vro cativa din acei ce au iscalit in hartia obstiei s-au dus de si-au cerut iertare de la voda, zicand ca au fost siliti sa iscaleasca. Nenorociti acei care si-au patat numele familiei prin asemine fapta ingiositoare si prin o minciuna atat de ticaloasa.)
A doua zi, comitetul au impartasit ministerului copie de articolele pomenite, pentru ca sa o arate domnului, nadajduind ca domnul s-ar tinea de fagaduinta ce dase de a implini dorintele poporului.
Insa Mihail Sturza, care acum isi pregatise puterile armatei bizuindu-se in oarecare nota a Rosiei atungatoare de Printipatele Dunarii, isi azvarle deodata masca de parinte a Patriei si deodata s-arata in toata furia sa. Ura lui asupra bunilor patrioti, atatata prin reclamatiile drepte a natiei, se trezeste mai inveninata decat oricand! Stapanit de interesul sau particular, temandu-se de a pede mijloacele sale de imbogatire prin incuviintarea acelor 35 de puncturi, si mai cu seama ingrozindu-se la ideea de a fi silit pentru o noua Camera sa deie socoteala de toti banii tarii in vreme de 14 ani, Mihail Sturza se face surd la plangerile Patriei sale, dispretuieste cererile ei si porunceste fiilor sai, beizadelile Dimitrie si Grigori, sa porneasca militia asupra obstiei, oriunde ar gasi-o adunata! Parintele Patriei, far-a se ingriji de ideea razboaielor tivile, porunceste uciderea intre frati de acelasi sange, de acelasi nume, de aceeasi lege!
O data cu aceasta porunca, el fuge de la palat, se inchide in cazarmie, si acolol, atatand prin bauturi imbatatoare si prin rastalmacirea punctului glasuitor despre garda cetateana, facandu-i sa creaza ca obstia vroieste sa desfiinteze militia prin formarea acelii garde; insalandu-i cu tot soiul de clevetiri improtiva acelor ce vroia binele lor, ii rapede asupra-le ca asupra unii bande de hoti razvratitori.
Ses esute de soldati, intovarasiti de pompieri cu topoare, de arnauti inarmati si de un tun, se pornesc sub comanda beizadelilor, merg de calca casa logofat Costachi Sturza si, negasind acolo decat pe stapanii casei, se inainteaza spre locuinta d-lui Aleco Mavrocordat.
In vremea aceasta, un mic numar de persoane, adunate la d-l Mavrocordat, asteapta raspunsul ocarmuirei, far-a avea nici un prepus de masurile ce se pregatea in cazarmie; cand deodata cativa madulari a comitetului, intorcandu-se de la d-l ministrul, le spun ca Voda nu vroieste a incuviinta unele din cele mai drepte cereri ale obstiei. Totodata soseste vuietul ca militia s-au inarmat si s-au pornit din cazarmie!
La aflarea acestor vesti o indignatie grozava patrunde pe toti. Toti intr-un glas striga: "La arme, fratilor! Voda ne-au inselat! Voda vrea sa ne omoare! La arme, la arme, sa ne aparam viata!". Dar pan-a nu apuca inca de a pune in stare de aparare, militia soseste si, urmand poroncile lui beizade Grigori, se arunca asupra tinerilor neinarmati ce gaseste in casa lui Mavrocordat si macar ca acestia striga la soldati: "Fratilor! noi vream binele nostru! noi sintem fratii vostri!" soldatii turbati ii lovesc cu straturile si cu baionetile pustelor, ranesc vro cativa din ei, ii leaga ca pe niste hoti si ii duc la cazarmie, dupa ce au sfarimat toate mobilile din casa!
(Tinerii maltratati in casa lui Mavrocordat fac parte din cele mai bune familii si sint anume: A. Muruzi, A. Cuza, Iorgu Sturza, Romalo, Filipescu, A. Catargiu, Nicu Catargiu, A, Mavrocordatm D. Cuza si altii)
Dupa aceasta izbanda in care sefii militiei au castigat hula lumei prin cruzimea poroncilor lor, oamenii politiei comenduiti de aga si soldatii cu arnautii comenduiti de beizade Grigori incep a se abate ca cete de hoti pe la birturi si pe la casele boierilor, stric usile, sfarma mobilele, prada lucrurile si leg pe toti cati gasesc inlauntru. Targul intreg este luat in asalt de bande de slujitori beti si arnauti aprinsi de dorul pradaciunei.
Casa cneazului Gheorghi Cantacuzino este calcata noaptea, desi stapanul casei este sudit rusesc. Armele cneazului, ceasornice de pret si alte, tot ce se gaseste sub minele arnautilor este pradat. - Casa Rosettestilor este calcata si truspatru fratii arestati si inchisi la cazarmie. Casele lui Neculai Docan, a logofat. Lupu Bals, a lui Harnav si alte multe sint calcate fara sfiala; si intr-o singura noapte piste 200 de oameni sint prinsi, legati si aruncati in inchisori! Iar 13 din tinerii cei mai insemnati din Moldova sint legati in carute de posta si dusi la Galati, far-a lise da nici apa macar intr-un drum de 14 poste, far-a li se da nici mantale de coperit, spre a fi fericiti de raceala noptii! (Acestia sint Alecu Moruzi, Lascar Rosetti, Raducanu Rosetti, Dimitrie Rosetti, Alecu Cuza, Romalo, M. Epureanu, Moldovanu, N. Catargiu, Filipescu, V. Cantacuzino, P. Bals si S. Miclescu) - De la cazarmia din Galati ei sint transportati la cetatea Macin de pe malul drept a Dunarii, fara sa fi fost nici judecati, nici osanditi de vreun tribunal dpa pravelile tarii. - Cat pentru ceilalti nenorociti de prin temnitile Iasului, numai ei, si Mihail Sturza, si Dumnezeu stiu ce necazuri au patimit, ce pedepsi au suferit si sufar inca, poate, pentru ca au manifestat nobila dorinta de imbunatatiri in patria lor!
Iata, fratilor! rezultatul fagaduintelor lui Mihail Sturza! Insalaciuni, nelegiuiri, calcari de oase, pradaciuni, rasipiri, schingiuiri, inchideri prin teminite, batai cu bicele prin inchisori, exilului, calcari de drepturi a tuturor, dispretuirea legilor tarii, osande fara judecata praviliceasca, [pedepsi barbare improtiva tuturor asezamintelor tarii noastre!
Si inca nu-i tot! - Mihail Sturza, nemultamindu-se cu toate jertfele ce au picat de minele sale, si vroind a se dizbara o data pentru totdeauan de tinerimea tarii, de acea banda de razvratitori ce avea curaj a protesta improtiva nelegiuirilor ocarmuirei. Mihail Sturza, zic, vroind a sacera cu o singura lovitura toata nadejdea Patriei, face liste de proscriptii si le trimete pe la tinuturi cu poronci aspre de prigonire asupra celor cuprinsi in ele; inchide granitele pentru ca nime sa nu poata scapa de zbirii lui, nici sa poata intra in tara lor tinerii ce se intorcea din streinatate; - fagaduieste preturi mari pentru capetele unora din fratii nostri, anume" Costache Moruzi, V. Ghica si altii - si totodata, profitand de groaza obsteasca si intrebuintand toate mijloacele de corumpere si de amerintare, aduna prin tara iscalituri de multamire pentru parinteasca lui obladuire!
Iata, fratilor, faptele cu care domnul Moldovei s-au facut raspunzator catra Omenire si catra Dumnezeu. Aceste sint petele nesterse cu care el s-au acoperit in ochii lumei de fata, si a viitorimei!
Acum Mihail Sturza triumfeaza, caci au ajuns la scopul sau! Tinerimea, nadejdea tarii, este proscrisa! Patriotii cei mai vrednici sint departati de la sanul Patriei, incat cei dintre dansii care sint inca pe loc au ramas fara ajutor si fara putere! Acum domnul Moldovei triumfeaza, caci Moldova poarta doliul copiilor sai!
Fratilor romani din toata Romania!
Voi lacuitorilor sateni din Moldova, a caror drepturi au fost dispretuite de acel ce se numeste Parintele Vostru;
Voi negutitorilor, care ati fost jigniti in interesile voastre prin pustierea capitaliei;
Voi boierilor, care ati castigat cinstea lumei intregi, sprijinind drepturile poporului;
Voi toti care va jaliti fratii, parintii, rudele si copiii departati de la sanurile voastre prin tirania ocarmuirei!
Veniti sa unim cu totii galsurile noastre si sa protestam improtiva lui Mihail Sturza! Sa protestam in numele fratilor nostri, care au fost si sint inca pedepsiti prin inchisori si exiluri, fara de a fi fost judecati! - In numele Patriei noastre ce este in agonie! - In numele Omenirei batjocorite! - In numele lui Dumnezeu care ne priveste!
Veniti sa unim cu totii galsurile noastre si sa le inaltam la ceruri, pentru ca sa se coboare in Patria noastra Sfanta Dreptate ce judeca pe cei rai si ii supune la pedepsi infricosate spre a-i face pilde de ingrozire omenirei in toate veacurile!

Vasili Alecsandri
(Madular a comitetului ales de obstie pentru redactia cererilor sale)

Mai-1848







Manifestatie in numele Moldovei, a omenirei si a lui Dumnezeu


Aceasta pagina a fost accesata de 1127 ori.
{literal} {/literal}