Strainul

Strainul

de Vasile Alecsandri

    Da-ti, Domnico, rochita
    De-mi deschide temnita.
    Da si carul cu doi boi
    De ma scapa de nevoi.
    si vin', soro, sa ma vezi
    Cum imi frang trupu-n obezi,
    Sa tot plangi si sa nu crezi!"
    Frunza verde de granate,
    Caci m-as duce-n ceea parte
    Sa mai vad pe bietul frate!
    Da-s o biata fata mare
    si la lume n-am crezare,
    Ci am numai ochi de plans
    s-un suflet de dor aprins.
    Frunza verde rozmarin,
    Rau e de voinic strain!
    Numai luna ca-l iubeste
    si soarele-l incalzeste.
    Trece-n jos, se duce-n sus,
    Nime nu-i da un raspuns,
    Nici ii zice: „Bun ajuns!"
    Suie-n deal, coboara-n vale,
    Nici o mandra nu-i sta-n cale.
    Trece sate-n curmezis,
    si dumbravile-n lungis,
    Vede-o mandra fetisoara
    Ca un pui de caprioara.
    El ii zice: „Draga, sta."
    Ea in laturi tot se da.
    El ii zice: „Vina-ncoace,"
    Ea-i raspunde: „N-am ce face."





Strainul


Aceasta pagina a fost accesata de 1513 ori.
{literal} {/literal}