Nevasta talharului
de Vasile Alecsandri
Fost-am eu la parinti una
Precum e in ceruri luna,
De parintii mei iubita
si de dansii potrivita
Cu luna, cu stelele,
Salba cu margelele,
Gradina cu florile
si ziua cu zorile.
Ei pamantul au umblat
Sa-mi gaseasca un barbat.
Barbatelul ce mi-au dat
Era tanar si bogat,
Avea bani, avea inele
De-mi umplea mana cu ele,
Dar vezi, frate, ce pacat!
Erau toate de furat.
Nu trecu chiar saptamana
si pe el pusera mana
si la ocna-l infundara
si cu lacrimi ma lasara.
Decat m-as fi maritat,
Mai bine-n foc m-as fi dat,
C-am ramas cu rod in san
si nu-i rod de bun roman
Ci e rod de om misel,
Saracut, amar de el!
De-ar fi fost el un viteaz,
Nu mi-ar fi asa necaz,
Dar a fost un biet talhar
si de-aceea mi-e amar!
Nevasta talharului
Aceasta pagina a fost accesata de 2646 ori.
