Nevasta talharului

Nevasta talharului

de Vasile Alecsandri

    Fost-am eu la parinti una
    Precum e in ceruri luna,
    De parintii mei iubita
    si de dansii potrivita
    Cu luna, cu stelele,
    Salba cu margelele,
    Gradina cu florile
    si ziua cu zorile.
    Ei pamantul au umblat
    Sa-mi gaseasca un barbat.
    Barbatelul ce mi-au dat
    Era tanar si bogat,
    Avea bani, avea inele
    De-mi umplea mana cu ele,
    Dar vezi, frate, ce pacat!
    Erau toate de furat.
    Nu trecu chiar saptamana
    si pe el pusera mana
    si la ocna-l infundara
    si cu lacrimi ma lasara.
    Decat m-as fi maritat,
    Mai bine-n foc m-as fi dat,
    C-am ramas cu rod in san
    si nu-i rod de bun roman
    Ci e rod de om misel,
    Saracut, amar de el!
    De-ar fi fost el un viteaz,
    Nu mi-ar fi asa necaz,
    Dar a fost un biet talhar
    si de-aceea mi-e amar!





Nevasta talharului


Aceasta pagina a fost accesata de 1683 ori.
{literal} {/literal}