Mandra Lita

Mandra Lita

de Vasile Alecsandri

    Frunza verde alunica,
    Am avut o mandra mica
    s-am lasat-o sa mai creasca,
    Minte-n cap sa dobandeasca.
    Dar de cand o am lasat,
    A crescut, s-a maritat,
    Vai de mine! ce pacat!
    Mi-ar fi, nu mi-ar fi banat
    Daca s-ar fi maritat
    De-aici al treilea sat,
    Dar ea s-a facut mireasa
    De la noi a treia casa.
    Ies afara, o zaresc
    si de zile ma sfarsesc.
    Intru-n casa, o aud
    si m-apuca dorul crud.
    Vai! mamuca iubitoare,
    Inimioara rau ma doare,
    si tu nu-mi dai vindecare,
    Ci-mi tot zici ca lumea-i mare
    si ca-n lume-s fete multe
    Care-ar vrea sa ma asculte
    si sa faca tot ce vreu
    Ca s-aline dorul meu.
    Ah! mamuca, draga mea!
    Nu pricepi tu ce as vrea!
    Esti batrana si nu crezi.
    Lumea-i larga si nu vezi
    Ca din suta si din mie
    Numai una-mi place mie.
    Ceru-i mare, stele-s multe,
    si mai mari si mai marunte,
    Dar cat sunt de luminoase
    Nu-s ca Lita de frumoase! 




Mandra Lita


Aceasta pagina a fost accesata de 1387 ori.
{literal} {/literal}