Mandra Lita
de Vasile Alecsandri
Frunza verde alunica,
Am avut o mandra mica
s-am lasat-o sa mai creasca,
Minte-n cap sa dobandeasca.
Dar de cand o am lasat,
A crescut, s-a maritat,
Vai de mine! ce pacat!
Mi-ar fi, nu mi-ar fi banat
Daca s-ar fi maritat
De-aici al treilea sat,
Dar ea s-a facut mireasa
De la noi a treia casa.
Ies afara, o zaresc
si de zile ma sfarsesc.
Intru-n casa, o aud
si m-apuca dorul crud.
Vai! mamuca iubitoare,
Inimioara rau ma doare,
si tu nu-mi dai vindecare,
Ci-mi tot zici ca lumea-i mare
si ca-n lume-s fete multe
Care-ar vrea sa ma asculte
si sa faca tot ce vreu
Ca s-aline dorul meu.
Ah! mamuca, draga mea!
Nu pricepi tu ce as vrea!
Esti batrana si nu crezi.
Lumea-i larga si nu vezi
Ca din suta si din mie
Numai una-mi place mie.
Ceru-i mare, stele-s multe,
si mai mari si mai marunte,
Dar cat sunt de luminoase
Nu-s ca Lita de frumoase!
Mandra Lita
Aceasta pagina a fost accesata de 2342 ori.
