Fata ardeleanca

Fata ardeleanca

de Vasile Alecsandri

    Cat e tara ungureasca,
    Cat e tara romaneasca,
    Nu e floare pamanteanca
    Ca fetita ardeleanca!
    Ea-i naltuta, mladioara,
    Ca o verde trestioara,
    si-i frumoasa, vorbitoare
    si de suflet iubitoare.
    Cand vad sanu-i rotunjor
    Ma ajunge foc de dor,
    Cand vad paru-i de matasa,
    Cumplit dorul ma apasa
    Cand vad fata-i rumeoara,
    Dorul aprig ma omoara.
    Iar cand trece si zambeste,
    Campu-n fata-i infloreste
    si cand ea se prinde-n joc,
    Se tot leagana in loc
    si-n feciori arunca foc. 




Fata ardeleanca


Aceasta pagina a fost accesata de 1572 ori.
{literal} {/literal}