Doina olteneasca (1)

Doina olteneasca (1)

de Vasile Alecsandri

     Frunza verde mar cretesc;
    Stau in drum sa ma gandesc
    Ce s-apuc, ce sa muncesc,
    Painea sa-mi agonisesc,
    Copilasii sa-mi hranesc?
    Cum sedeam pe ganduri dus,
    Ma uitai spre munte-n sus
    si ma luai spre apus.
    Cand pe munte ma urcai,
    Roata-n juru-mi ma uitai,
    Ma uitai in jos spre lunci,
    Vazui oameni, muieri, prunci
    Cu plugurile la munci,
    Ei brazduiau tot mereu,
    Numai pluguletul meu
    L-a-ntelenit Dumnezeu.
    Ca doi boi ce-i avusei
    De vremi rele-i rapusei
    si de sapa ramasei.
    Tot avutul din bordei
    Mi-e pe vatra un cotei,
    s-un taciune stins de tei,
    si cenusa-ntr-un ulei.
    Am umblat, am alergat,
    M-am milcuit, m-am rugat
    De sarac si de bogat,
    Nici ca-n seama m-au bagat!
    Am cerut boi intr-un ceas
    Ca sa-mi ar si eu de-un pas,
    Nevoii sa nu ma las,
    Dar mila n-a mai ramas!
    Atunci ma-ntorsei si eu
    si zisei in gandul meu:
    ĄDare-ar bunul Dumnezeu
    Sa umble si plugul meu!
    Din baltag sa-mi fac eu plug,
    Pistoalele sa le-njug,
    Ca sa brazduiesc ales
    Unde-a fi crangul mai des;
    Sa trag brazda dracului
    Chiar din culmea dealului
    Pan-in capul satului.
    Drept usa bogatului
    si prispa fartatului!"






Doina olteneasca (1)
Doina olteneasca (2)
Doina olteneasca (3)
Doina olteneasca (4)
Doina olteneasca (5)


Aceasta pagina a fost accesata de 1663 ori.
{literal} {/literal}