Cantecul calugarului

Cantecul calugarului

de Vasile Alecsandri


    Arza-te focul, padure,
    s-ai cadea sub o secure!
    Arde-ar lemnele din tine
    Cum arde inima-n mine,
    Sa-mi fac drum pan' la vecine,
    si de sus, din manastire,
    Unde zac in parasire,
    Sa vad carduri de copile
    Care ma sfarsesc de zile,
    si sa vad pe draga mea
    Care m-am iubit cu ea
    in copilaria mea.
    N-ar avea loc in pamant
    si l-ar bate Domnul sfant
    Cine m-a calugarit
    si de ea m-a despartit!
    Eu n-am fost de pustnicie,
    Caci am fost de voinicie,
    Nici am fost de manastire,
    Ci de lume cu iubire,
    Ca ma-nchin pe la icoane
    Cu ochii pe la cucoane,
    si citesc, intorc la file
    Cu ochii pe la copile.
    Unde vad o fata mare,
    Rasa-mi tremura-n spinare,
    Unde vad puicuta mea,
    Zboara sufletu-mi la ea
    Ca roiul la floricea!





Cantecul calugarului


Aceasta pagina a fost accesata de 1632 ori.
{literal} {/literal}