Ion Papusariul

Ion Papusariul

de Vasile Alecsandri


Cinticel comic


Cintat de d-nul Luchian, pe Teatrul din Iasi.

(Teatrul reprezinta un salon.)

(Se aude afara strigind: "La papusi, la papusi", apoi o gilceava intre Ion Papusariul si un comisar de politie.)

Comisarul: Stati, mai!

Ion: Da ce este?

Comisarul: Nu-i voie sa umblati cu papusele si cu Irozii.

Ion: Dec!... alta bazaconie acu!

Comisarul: Hai la politie.

Ion: Nu pune mina, guleratule!

Comisarul: Haide-ti zic si nu lungi vorba.

Ion: Atunci s-agiungi tu...

Comisarul: Pe dinsul, serjenti!

Ion: Nu da, mai, nu da, ca te...

Comisarul: Pe dinsul!

(Dupa un mic zgomot in care s-aude cazind si zdrobindu-se cusca cu papusi, Ion intra iute, scarmanat, fara caciula si cu cosciugul in mina.)

Ion: Dos la fata... Aici mi-e scaparea... Mai! guleratu dracului!... rau m-o zgiltiit!... De-abia am putut scapa cosciugu cu papusi din ghearele lui... Cit pentru caciula, o cazut in lupta... fie, tot era s-o dau eu de pomana de sufletu bunicai... povestea tiganului... Auzi asa? treceam pe linga teatru ist mare cu teatru meu cel mic... cislegi nu-s?... cind imi iese inainte un epistat si numaidecit sa ma-nchida la politie, zicind ca nu mai este voie de a giuca papusele, dupa obiceiu vechi. Mare pozna si minune!... Oare de ce s-o miniet papusele cele mari pe cele mici, de le prigonesc?... poate ca vreu sa aiba singure dreptu de a face sa rida lumea... Ian, mai stii?

Lumea-i plina de papusi
De tot soiul, mari si mici.
Cu surtuce, cu manusi,
Cu-anteriu si cu islici;
si-ntre ele cit traiesc
Se alung, se prigonesc.
Se insel, se pismuiesc
si chiar se batjocoresc,
Ca-s papusi, papusi lumesti
Tot sa stai sa le privesti.

Una-i proasta si fudula.
Alta face cit o nula.
Alta are dinti de lup,
Alta-i chiar trintor de stup;
Alta-i marc patriot
Cu limba, hat, cit un cot,
Alta-i vita de ciocoi,
Alta-i coada de strigoi,
Ca-s papusi, papusi lumesti
Tot sa stai sa le privesti.

Papusi, dar, ca Vasilachi tiganu, ca jupinu Leiba din Tirgu Cucului si ca toate celelalte dihanii din cosciugu ista, cu deosebire numai ca unele te fac sa rizi si ca celelalte te fac sa si plingi citeodata. (Privind la cosciug.) Sarmane papusele, frumusele, curatele!... voi ati inveselit pe mosii si stramosii nostri, ca pe niste oameni cu bunatatea-n suflet si cu risu in fata; dar acum lumea s-o posomorit, pare ca-i tot ninge si-i ploua... incit chiar veselia din cislegi este oprita!... oare de unde sai ne vie atita spasenie?... Om fi avind poate multe pacate de rascumparat... Mai stii?... Ei bine, dar pana vom agiunge a ne sfinti ca dracu cind imbatrineste, ce fac eu, Ion Tatarasanu, cu betele papusi?... doar sa pun sa le traga clopotele ca la cele multe obiceiuri stramosesti. Parapanghelos, de-acum!

Am avut odinioara
Dulce si frumoasa tara.
Acum tara-i jidovita
si amar precupetita.
Parapanghelos!

Am avut, hat, in vechime
O viteaza boierime.
Acum ridem noi de noi
Poreclindu-ne ciocoi.
Parapanghelos!

Oamenii de mai-nainte
Cereau fapte, nu cuvinte.
Acum credem in palavre
si ne certam ca prin havre.
Parapanghelos!

Ei traiau in veselie,
in belsug, in omenie.
Ce-o ramas? politichie
si un dram de nebunie.
Parapanghelos!

(Scoate papusele pe rind si le priveste cu induiosare.)

Sarmane papusele!... Sa va mai privesc o data pana a nu va perde... Iaca Vasilachi tiganu, care-o furat curcanu. Dabulichi susmanda, mergi de-acum de te-ngroapa in cosciug, ca nu-ti mai este invoit a te primbla noaptea pe uliti cu lautari si a intra prin casele oamenilor sa le arati ce-i fudulia tiganeasca. Ai fost si tu cind ai fost, pe cind te hraneai cu balamis balmus de la cumatra, si aveai 12 perine mari umplute cu frunzari, 12 mici umplute cu urzici si o dugheana in virfu Trisfetitelor. Dar acuma ti-ai naltat neamu ca cioara-n par: te-ai facut roman de cei noi... proprietar!... Cata, doar ii fura closca de pe oua si ii spinzura pe tata-tau, cetatene, c-apoi vai de penele tale!

Pe cind tu erai tigan
Tot prindeai cite-un curcan.
Acum esti cetatenos
Mai baros si mai chiros.

Tanda, landa, mai balane.
Ai agiuns roman, tigane;
Cata sa te lasi de lene
Ca sa nu fii smuls de pene.

Hai iute la cosciug. (Arunca papusa si scoate alta.) Iaca si jupinu Leiba din Tirgu Cucului cu balabusta ; e frate cu Herscu Boccegiu, cel din codru Hertii. El vinde rachiu amestecat cu vitriol si cu ciomofai, si daca se-mbogateste, imprumuta bani cu dobinda... ieftin, ieftin, numai o suta la unu. Rusii si nemtii l-o alungat de rau din tarile lor si noi l-am primit de bun. Tot noi mai cu cap! Iata-l imbracat in pelea dracului, caci azi e simbata... ghit sabas; toate dughenile-s inchise, orasu e pustiiu fiindca jupinu Leiba o iesit la primblare cu balabusta pe la gredini poblichi, ca sa asculte mozichi. Ei vei! zic zeu!

- Balabusta, stii una, ma rog?
- Vuas?
- Chind a fi tot tirgu Iesi a nostru, are se chinte muzichi jidovesc la gredina poblichi.
- si ce a sa chinti ma rog, Leibusor?
- A se chinti: Balabusti mititichi, dragu nieu, cum chinta jupinu Herscu Boccegiu.
La balta. Iuda, ca vine dracu sa te umfle... (Arunca pe jidov in cosciug si scoate un drac.) Iata-l... are coarne ca cineva si ca oarecine, dar nu-i totdeauna negru la fata, nu, el se schimba ades ca sa insele mai lesne, uciga-l crucea!

Cind e un domnisor
Ce vinde la dreptate;
Cind un privighitor
Care mereu tot bate;
Cind e un camatar
Care te caliceste;
Cind un prost gazetar
Ce toate le huleste.

Cind un lingusitor
Ce te adimeneste;
Cind un mostenitor
Ce moartea iti doreste;
Cind Iuda vinzator
Ce fratii-si prigoneste;
Cind chiar un petitor
Ce te casatoreste.

La iad, spurcatule... (Arunca pe dracul si scoate soareci cu o mita.) Iaca mita si cu soarecii, in pilda celor mici care-si fac mendrile in tara, cind nu-i struneste nime. Vorba ceea: lipseste mita, soarecii isi fac de cap; lipsesc cinii de paza, te primbli prin sat fara bat, ca in satu lui Cremine. (Joaca soarecii in palma.)

Unde-i mita sa ne vada
Sa ne vada, sa nu creada.
Biz-z-z-z.
Mita-i dusa de acasa
soarecii se gioc pe masa.
Biz-z-z-z.
Unde-i mita sa ne vada
Cum am luat casa-n prada.
Biz-z-z-z.
Mita-i dusa din camara
Noi sintem stapini in tara.
Biz-z-z-z.

La cosciug, lacomilor, ca vine mita. (Scoate un lup si o oaie.) Iaca lupu si oaia... Vai! saraca oaie! buna-i vie, buna-i moarta, ca-i linoasa, laptoasa si devreme-acasa. Ce pacat numai ca o maninca lupu!

Hei! de n-ar ii lupi coltosi pe lume, bine-ar mai haladui turmele! D-apoi ce sa faci? asa-i poznasa asta de lume; unde-i oaia, lupu nu lipseste; unde-i slab, e si tare; unde-i roman, e si lipitoare!

Vai! saraca oaie blinda,
Cum s-atin lupii la pinda.
Bir, oita, bir,
Sa te-nsale, sa te-apuce,
Sa te rupa, sa te-mbuce.
Bir, oita, bir.
Bucalaie, vai de tine!
Tragi pe lume-ades rusine.
Bir, oita; bir.
Chiar de scapi sa nu fii smulsa
Tot esti tunsa si esti mulsa.
Bir, oita, bir.

La stina ca vine lupu... (Scoate un turc si un cazac.) Iaca turcu si cazacu, Pilaf Aga si cu Moscov Ghiaur, dusmani de moarte carii luasera deprindere a-si giuca calu pe pamintu nostru, de cite ori nu s-ajungeau cu tirgu. Noi Tatarasenii care, cum o dat Dumnezeu, avem si noi o tira de politichie si de plapomatie, i-am giucat pe degite si i-am pus in cusca papuselor; insa cind vin rusii in tara, facem pe cazac de taie capu turcului, si dimprotiva, cind vin turcii, Pilaf Aga descapatineaza pe Moscov Ghiaur... Ce sa faci? Trebuie sa urli cu lupii si sa strigi la covrigi cu Covri...otii daca vrei sa incapi in lume. Hai si voi la cosciug ca ne-am saturat de papuserii. Aste-s, boieri d-voastra, papusele cele vechi care le-am apucat de la parinti; dar au mai iesit si altele, de cind cu mincarea cea de Constitutie... ce-a mai fi si aceea... Noi Tatarasenii le zicem lefegii!... Cica in timpurile de mult, pe cind aveam razboaie cu vecinii nostri, era in tara o ceata de ostasi viteji, nu eroi, care mincau carne de tatar. Nu-i vorba de dinsii. Lefegiii din ziua de astazi se hranesc din leafa, se indoapa din bugedul tarii, de aceea ii numim lefegii. Iaca de pilda (scoate pe rind mai multe papusi si le arata):

Un silvicultor de codru - lefegiu.
Un conductor de drumu mare - lefegiu.
Sosele sint, nu sint, dar conductori pozderie.
Un profesor de mimica... sau nimica - lefegiu.
Un inspector de profesori - lefegiu.
Un inspector de inspectori - lefegiu.
Un perceptor... priceput - lefegiu.
Un controlor de perceptori - lefegiu.
Un controlor de controlori - lefegiu.
Alt controlor de nu stiu ce - lefegiu.

Un gradinar de pepinerie... stiu ca o sa se inmulteasca de-acum pepenii in tara.
Un custode de muzeuri, pinacotece, gliptotece, bibliotece si alte tece, care nici n-au fost, nici s-au pomenit! si ceilalti, si ceilalti, si ceilalti ca nasipu marii, si mai ales ca frunza din codru.

(Se aude afara glasul comisariului strigind: " Unde s-o ascuns papusariul?")

Na! mai iata si altu... Ma cauta ca sa ma-nchida. Nu ma lasati, oameni buni, ca dcar n-am facut vreun rau ca m-am tinut de obiceiurile stramosesti, jucind papusele in cislegi.

Cusca de hirtie ce noi o purtam
Strigind la papuse cu glas sunator
Este chiar teatrul micului popor
si cu-a noastre glume noi il desfatam.

N-avem primadone, nu avem tenori,
Nu jucam la drame si opere mari.
Avem papusele in loc de actori
si-n loc de orchestru, doi bieti lautari.

Lasati-ne-n pace sa ne veselim
Dupa obiceiul cel imbatrinit,
Ca sa nu ajungem noi, romani, sa fim
Un neam trist, cu ura, si posomorit.

(Comisariul zgiltie usa din fund si zice: "Aici trebuie sa fie hotul.")

Na! ca m-ajunge pacatul... Unde sa m-ascund? (Alearga in dreapta si in stinga, spariai.) Cole! ba cole! (Aratind locul sufliorului.) Ba cole in bizunia asta. (Se baga sub scena.) in cosciug si tu, Ioane! Parapanghelos! (Dispare.)

(Cortina cade.)




Ion Papusariul


Aceasta pagina a fost accesata de 1478 ori.
{literal} {/literal}