Haimana

Haimana

de Vasile Alecsandri



Cinticel comic

Cintat de d-nul Millo, pe Teatrul din Bucuresti.

(O piata in Bucuresti. Haimana in costum de iarna trece tinind o valiza.)

Haimana (catra public): Cine m-ar videa cutrierind orasul cu valiza pe spinare ar cuteza poate a crede ca sint un vagabond?... Ei bine! acel cutezator nu s-ar insela: sint un soi de vagabond oficial, un membru al biurocratiei statului roman, un martir politic de la 1859 incoace, purtat din loc in loc dupa capriciul ministrilor, aruncat din post in post ca o minge... postit, precum videti, si... neplatit la vreme.

Sint impiegatin veci mutat
si permutat
si prea mutat!
Fara ragaz
intre romani,
Aice azi
s-aiure mini,
Cerc in zadar
Pe loc a sta,
s-am agiuns chiar
De Haimana.
Umblind cu satra iarna si vara
Cind ici, cind colo, cu vai s-amar.
Din toti boierii ce-au fost in tara
Am ramas singur boier... satrar!

Aveti gust sa cunoasteti jalnica mea tragedie? (Se inchina.) Ma numesc din botez Mihaluta, din neam Spulberatu si din porecla Haimana!... M-am nascut in zilele Babei, pe cind cutremurul cel mare; de aceea poate am fost menit a duce o viata atit de furtu noasa... Sa videti: acum patru ani m-am inamorat de o vaduvita desperata care jurase ca sa-si infunde tineretile si frumusetile la Agapia, dar cum ma zari, plecaciune, ea uita si pe raposatul si monastirea si gasi mai comod sa ma plece la jugul casatoriei. Prin urmare, sint insurat, .am doi copilasi nostimi care nu-mi seamana nici de frica, dar carii isi aduc de departe cu Neagoe Basarab. Pe unul l-am botezat: Caius-Trebonius-Vespasianus-Neron-Caracala, pentru ca sa probez ca-i stranepot de-a lui Traian, iar pe celalalt Juarez pentru ca, cine stie? poate sa avem si republica in tara. Sint familist precum videti, insa poate ma-ti intreba unde mi-e familia?... Unde?.... Cu toata saracia mea, as da un icosar acelui care mi-ar spune incotro ratacesc acum biata Saftica cu puii sai! Sarmana! De trei ani alearga dupa mine fara a-mi putea da de urma si asta gratie principiului de stabilitate, de care se pomeneste asa de mult in paria... palavramentul din Bucuresti... Sa videti: pana a nu ma musca chiftirita ambitiei de a servi statul roman si pofta de a gusta din cascavalul budgetului, traiam cum traiam... greu, dar in oarecare huzur... De cind insa mi-am dat glasul unui deputat pentru ca sa ma puie in pine, sa capat un loc, traiesc, ce-i drept, mult mai greu, dar fara nici pic de huzur.

Paingul are cuib de matasa,
Cirtita groapa, ursul birloc;
Morunu-n apa isi face casa.
si salamizdra traieste-n foc.
Eu n-am nici casa, nu am nici masa,
Nici cit o plinta nu am noroc.
Sparanga insasi creste sub leasa.
Eu radacina nu prind deloc.

La inceput am fost rinduit subprefect la Cahul; m-am sculat deci de la Dorohoi unde-mi aveam forul locuintei si am plecat, zicind nevestii sa vinda tot in urma mea si sa vie dupa mine in Basarabia. Era vara, pe la iuliu, o vara de acele unde gainile fac oua ras coapte. Dupa cinci zile de chin, mort copt am sosit la Cahul... Ufff!... mi-am luat o casa in chirie, ca unul ce credeam in stabilitate, si m-am pus pe treaba voind a da probe de capacitate, de onestitate, de activitate si de toate celelalte cuvinte late care sint la ordinea zilei; insa nu apucai bine sa intru in cancelaria subprefecturei si ma pomenii cu un nou decret, care ma rinduia judecator la Turnul-Severinului!... Sa videti: Camera dase un vot de neincredere ministeriului vechi si noul minister gasise urgent de a destitui sau a stramuta o mare parte din impiegati spre a-si intari partidul in tara... tertip constitutional. Ce era sa fac?... De la Cahul la Turnul-Severinului era departe; eu asemene eram departe de a cunoaste legile... ar fi fost dar logic ca sa refuz, insa trebuia sa raspund grabnic la increderea guvernului... Am platit chiria casei pe sese luni, desi nu locuisem decit sease zile, am lasat un ravas Safticai ca sa vie dupa mine in tara munteneasca si am plecat! Trebuie sa va marturisesc ca eram curios de a gusta placerile voiagiului pe Dunare, si in adevar m-au mincat tintarii de m-a prapadit. Am ajuns la Turnu cu obrazul besicat, insa cu dulcea sperare ca ma voi bucura de favoarele stabilitatei... Cap de cuc, eu!... uitasem ca sint impiegat roman.

Sint impiegat
in veci mutat
si permutat
si prea mutat.
Etc. etc. etc.
Cine ma vede cu geamandanul
Luind-o hojma tot la picior.
Privind cu mila, zice: sarmanul!
Iata evreul ratacitori

La Turnul-Severinului am luat iar o casa cu chirie si am mobilat-o frumos pentru ca sa nu fiu mai pe gios decit colegii mei; mi-am facut provizii de lemne si de legume si, voind iarasi a da probe de patriotism, de romanism, de constitutionalism si de toate celelalte ismuri ce sint la ordinea zilei, am inceput a merge regulat la Tribunal, a ma imbraca in negru pentru ca sa port doliul impricinatilor si a ma face ca pricep incurcaturile procedurei; insa de-abia incepusem a ma deprinde cu atmosfera putin parfumata a Tribunalului, de-abia capatasem convingere ca fiecare lege se poate rastalmaci in mai multe sensuri, cind iata un proces politic!... Sa videti: niste patrioti fara posturi se incercara a face, sanche... o revolutie, strigind prin mahalale: gios ua, ua, ua! sus ua, ua, ua!... un cara ghioslic ca toate revolutiile de la noi... Administratia, voinica insa cam spariata, ceruse ajutor prin telegraf de la Bucuresti; un regiment de vinatori plecase din capitala cu artilerie, dar pana a nu sosi la Turnu, politaiul de oras hartuise revoltantii si numai cu cinci dorobanti ii legase butuc si-i dase pesches procurorului!...
Eu, considerindu-i ca pe niste suitarii de cafinea, am fost de parere sa-i achitam, pentru ca sa nu le dam o importanta de victime politice; dar guvernul gasi opinia mea subversiva si ma puse deocamdata in disponibilitate, rezervindu-mi postul de politai... la Bacau!... Haida! sa ma stramut acum de la Turnu tocmai la Bacau, in vreme ce biata Saftica, dupa ce ma cautase pe la Cahul, venea sa ma gasasca in fundul Valahiei... Ce sa fac? Platesc chiria casei pe un an, vind lemnele si legumele, las iar un ravas nevestei ca sa vie dupa mine la Moldova si plec facindu-mi intrebare daca nu cumva cuvintul stabilitate insemneaza stramutare.

Omu-n serviciu e jucarie,
Frunza pe apa plutind usor,
Un puf in aer, pff... o nitnica,
Un nume-n treacat prin Monitor.
Tot ce-i pe lume trece si pere,
Gloria trece precum un nor,
Trec oameni, visuri, placeri, durere,
Dar ca eu nime nu-i trecator

La Bacau imi gasii Bacaul, caci in timpul alegerei deputatilor, am scapat ca prin urechile acului din ghearele unor libertasi independenti: insa fiindca nu izbutisem a face ca sa se aleaga candidatul guvernului, am fost stramutat tocmai la Ismail, si de la Ismail tocmai la Pitesti, si de la Pitesti tocmai la Dorohoi, si de la Dorohoi tocmai la Calarasi, si de la Calarasi tocmai la Mihaileni, si de la Mihaileni la dracu, si de la dracu la tata-sau... si biata Saftica dupa mine, haide ha, haide ha, fara a sa invrednici sa deie ochi cu mine, de trei ani!
Am cutrierat astfel toata Romania, de la Carpati la Dunare, in lung si-n larg, inchiriind mereu la case, si am trecut ca un fulger prin toate ramurile. Judecator ma vrei? am fost; subprefect ma vrei? am fost; politai ma vrei? am fost; casier ma vrei? am fost; pana si primar, pana si vames, pana si impiegat la regia tutunului, din care s-a ales numai fum si scrum...
Precum videti, sint un om universal ca toti compatriotii mei, stranepoti de-a lui Traian. in ce ma-ti pune sint gata sa intru, si inca si mai gata sa ies; insa, drept sa spun, am obosit ca un cal de posta ce nu-si are tainul la vreme. Lefusoara mea am primit-o pe la soroace cu scompturi pe la jidani; mi-e sinul plin de mandate care au mucezit asteptindu-si rindul de plata... dar nu zic inca nimic, pentru ca sint chemat la Bucuresti prin telegrama tocmai de la Herta, unde imi asteptam nevasta. Am venit aici cu drumu de fer a lui Strusberg ... Slava Domnului! in sfirsit am scapat de carute de posta, de harabagii nespalati, de diligente hirbuite, si daca este sa fim hojma stramutati, noi impiegatii statului, incai avem acum mijloace de comunicatie rapide si sigura... Am pus 15 zile de la Herta la Bucuresti; am inghetat in vagoane, am murit de foame, m-am troienit, m-am zdruncinat rau... dar fie... iata-ma in capitala, unde poate voi capata un post cu stabilitate si voi cinta ca nealtadata:

Sint impiegat
Stabilizat,
Nepermutat,
Nici stramutat,
Ci cu ragaz
intre romani;
Aice azi
s-aice mini;
De-acum oi sti
Pe loc a sta
si n-oi mai fi
De Haimana!
De-acum in dulce stabilitate
Am s-o duc vesel, fara habar,
Servindu-mi tara pe asezate,
Iar nu din fuga, ca cioara-n par.

(Trece un impiegat al telegrafului.)

Cine trece?... A!... un impiegat al telegrafului. (Catra telegrafist:) Domnule, domnule... stai, te rog... Nu cumva ai in cutie vro depesa de la Saftica, de la sotia mea, pentru mine, d-nul Mihaluta Spulberatu ce-i zic si Haimana? (Cauta in cutie.) imi dai voie?... (Esamineaza depesele.) D-lui Cotcarescu, fost casier la Pitesti, fugit peste Dunare cu banii statului... nu-s eu... D-lui Buzunarescu, patriot de meserie... nu-s eu... D-nei Chirita Birzoi ot Birzoieni... o cunosc, nu-s eu... Ha! iata o depesa catra mine... a fi de la sufletelul meu, de la Saftica... sarmana! Mult imi duce dorul! (Citeste depesa:) "Fiind destituit din postul ce ocupi la Herta, e de prisos sa mai vii la Bucuresti." Ce face?... destituit! Cine-i subsemnat?... Ministru!... destituit! (Adresindu-se furios catra telegrafist:) A! ma destitui, d-le ministru?... si pentru ce, ma rog?... spune... pentru ce?... Pentru ca in timp de mai multi ani m-ai obligat sa inchiriez 17 case si sa le parasesc fara a le locui?... pentru ca m-ai silit sa fiu un agent orb a politicei d-tale, in loc sa ma lasi a fi un simplu impiegat aplicat la indeplinirea datoriilor sale? pentru ca din cauza capriciilor d-tale am fost ros cu rosii, alb cu albii, verde cu burta-verde, galban, fistichiu, patlageniu, de toate culoarele, ca mahalalele Bucurestilor? (Apuca de brat pe telegrafist.) Dar stii d-ta ca am ajuns a fi nervos de cind ma aflu in serviciul statului? stii ca ma apuca nabadaicele cind vad un plic ministerial, caci imi pare ca cuprinde un decret de stramutare sau de destituire? stii ca de la 1859 pana astazi s-au stramutat si dat afara 33 333 de impiegati? i-am numarat in Monitor... A!... imi dai blende nitam nisam, fara sa te fi ingrijit mai intii a-mi plati macar ce-mi esti dator!... leafa mea, lefusoara mea de vagabond oficial? Acesta-i regimul dreptatei si al stabilitatei cu care ai promis sa duci tara spre bine? (Ridica bratele in sus; telegrafistul scapa si fuge.) Sarmana tara! cu astfel de chibzuieli nechibzuite ai ajuns a fi satul lui Cremine, si Parlamentul Palavrament, si noi, impiegatii, niste Haimanale. Mai bine meserias, plugar, negustor, decit impiegat al statului; mai bine liber decit sclav neplatit, mai bine sa cint:

Frunza verde s-o lalea,
Draga-mi e Saftica mea.
Decit sa urlu rusinos:
Sint impiegat
in veci mutat...

(Nu sfirseste.) Brm! (isi ie valiza in spinare.)
Auzi? destituit!... inapoi la Herta... la Saftica, Spulberatule! (Iese furios.)

(Cortina cade.)




Haimana


Aceasta pagina a fost accesata de 1587 ori.
{literal} {/literal}