Blestemul

Blestemul

de Vasile Alecsandri


    Pe cel deal, pe cel colnic
    Trece-o prunca s-un voinic,
    Voinicelul haulind
    si pe murgul netezind,
    Iar pruncuta suspinand
    si din gurita zicand:
    „Ia-ma, badita, calare
    Ca nu mai pot de picioare.
    Drumu-i greu si grunturos,
    Nu mai pot merge pe jos!"
    „Puiculita, chip frumos,
    Eu te-as lua bucuros,
    Dar mi-e murgul sprintenel
    in picioare subtirel,
    Murgu-i mic si drumu-i greu,
    Abia duce trupul meu,
    Trupul cu pacatele,
    Mijlocul cu armele."

    „Nu ti-e mila si pacat!
    De la parinti m-ai luat,
    si-n rai codri m-ai bagat!
    Dare-ar Domnul Dumnezeu
    Sa fie pe gandul meu!
    Sa te duci, badita, duci
    Pan-ii pica rob la turci,
    Cu picioarele-n butuci
    si cu mainile-n catusi!
    Sa te-ajunga dorul meu
    Unde-a fi drumul mai greu!
    Sa te bata jalea mea
    Unde-a fi calea mai grea!
    Murgul sa se poticneasca,
    in crestet sa te tranteasca,
    Mana dreapta sa-ti sclinteasca,
    Mana stanga
    Sa ti-o franga,

    Sa tii darlogii cu dintii,
    Sa mi te planga parintii,
    Sa te-nsori de noua ori
    Ca sa faci noua feciori.
    Sa te mai insori o data
    Ca sa faci numai o fata...

    Ei sa treaca suierand
    Cand te-ar auzi plangand,
    Ea in palme sa-ti tot cara
    Apa tulbure s-amara.
    Tu sa bei, sa bei mereu
    Gandind la blestemul meu!







Blestemul


Aceasta pagina a fost accesata de 1933 ori.
{literal} {/literal}