Alecu Russo

Alecu Russo

de Vasile Alecsandri



Alecu Russo, nascut in muntii Moldovei, facuse studiile sale in Svitera. Inca de foarte tanar, el da semne de un caracter original, de un spirit viu si cam sceptic, de o inima generoasa. Inzestrat de natura cu o imaginatie bogata, crescut in aeurl liber al Elvetiei, patruns de principiile republicane ale acestei tari, Alecu Russo adresa o oda franceza lui Alibaud, unul din fanaticii carii au cercat sa ucida pe regele Franciei Ludovic-Filip. Acea izbucnire exaltata a mintii sale necoapte ii cauza multe suparari din partea politiei de la Viena, cand se intoarcea la Moldova. Muza tanarului republican isi stranse aripile pentru totdeauna din ziua trecerii sale peste hotarul Patriei. Si nici nu putea fi altmintrele, de vreme ce guvernul inteligent de la 1840 randuise pe bietul poet intr-un post judecatoresc de la Peatra.
Russo profita de pozitia acestui oras la poalele Carpatilor, pentru ca sa vizite partea muntilor salbatici si sa cunoasca de aproape obiceiurile poporale si natura romanilor tarani. In acele primblari el adua multe notitii, scrise cateva articole de calatorii pe la monastiri, la Ceahlau si de-a lungul Bistritei; din nenorocire insa toate erau compuse in limba franceza si se perdura dupa moarta autorului. Tarziu numai el incepu a scrie in romaneste si dete probe de talent, logica si eruditie, intr-o serie de articole tiparite la 1855 in Romania literara, sub titlul de amintiri si cugetari prin care pedantismul croitorilor de limba noua si de ortografie incalcita primi lovituri serioase.
La 1848 Alecu Russo fu silit a sa destara, ca toti amicii lui [...]
Cateva luni dupa aceatsa scena, Transilvania fiind teatrul razboiului civil, Alecu Russo, insetat de aventuri, intreprinse o periculoasa primblare pintre spanzuratorile si tepile ridicate de unguri si de romani impregiurul oraselor si satelor. Sosind intr-un targ cuprins de cetele maghiare, el fu arestat si pus la inchisoare; caci se gasiose asupra-i mai multe exemplare tiparite din poezia intitulata: Desteptarea Romaniei, care cheama pe toti romanii la infratire. Strofa urmatoare mai cu seama puse in cumpana zilele compatriotului nostru; caci el fu considerat ca un emisar revolutionar in contra pretentiilor de unire ale maghiarilor:

"Sculati fii de-acelasi nume! Iata timpul de fratire!
Peste Molna, peste Milcov, peste Prut, peste Carpati
Aruncati bratele voastre cu-o puternica mandrie
Si de-acum pe vecinicie
Cu toti manile sa dati!"

Alecu Russo, fara a-si perde curagiul, se mangaia in singuratatea inchisoarei cu cetirea poeziilor lui Theophile Gautier, ce le purta totdeauna cu el si cu desmierdarile unui cane strain ce-l imprietenise. Pe amrginile olumului ii placea a scrie deosebitele cugetariinspirate lui de pozitia critica in care se afla, s a face educatia tovarasului sau [...]. Iata cateva din cugetarile lui, de care-mi aduc aminte:
"Les chien est la plus sulime expresion de la perfection humaine!"
Cainele este cea mai sublima expresie a perfectiunii omenesti!
"Pour certains peuples pendards, le mot revolution veut dire: pendre les hommes et suspendre la veritable liberte au mat de cocagne de la licence".
Pentru anumite popoare ticalose, cuvantul revolutie inseamna: sa-i inalti pe oameni in streang, iar adevarata libertate s-o spanzuri ca un steag, indaratul caruia poti face orice poftesti.
"O! Vlad Tzepech! que n'est-tu la pour garnir convenablement tous ces pals fiches en terre roumaine par les ennemis des roumains"
O! Vlad Tepes, de ce nu esti aici ca sa impodobesti cum se cuvine toate aceste tepe infipte in pamant romanesc de dusmanii romanilor.
Intr-o noapte i se azvarli pintre gratiile ferestrei un mic bilet in care era scris:
"Demin une conseille de guer vat decider de votre sort!"
Maine, un consiliu de razboi va va hotari soarta (fr.)
Alecu Russo ceru indata o coala de hartie si redacta urmatoarea protestare ce o trimise a doua zi dimineata prezidentului consiliului de razboi.
"Messieurs! Je viens d'apprendre que vous allez vous occuper aujourd'hui meme de la maniere la plus expreditive, dont vous completez me faire passer dans une monde meilleur. Quelques membre charitables de votre conseil penchent pour la potence d'autres, plus artistes dans leur gouts, opinent pour le pal, Je comprends combien les spectacle d'un roumain pendu ou meme empale doit etre doux et agreable aux yeux d'un paghyare, mais je ne proteste pas moins hautement, au nom du droit des gens, et surtout au nom du Cossutj, contre n'importe quel genre d'execution appliquee a ma personne. Je n'ai de gout prononce ni pour le pal ni pour la potence et en vous faisant cette declaration, avec toute la franchaise qui me caracterise, je me flatte, messieurs, de l'espoir que vous partagez completement mes repugnances. En foi de quoi je signe d'un main ferme:
Alecu Russo, citoyen libre de la Roumanie, paritculierement connu du grand Cossuth!"
Domnilor! Adineauri am aflat ca astazi chiar va veti ocupa de modul cel mai expeditiv prin care socotiti a ma face sa trec intr-o lume mai buna. Cativa membri caritabili ai consiliului dumneavoastra inclina pentru spanzuratoare; altii, mai artisti in gusturile lor, opineaza pentru teapa. Imi dau seama cat de placuta trebuie sa fie in ochii unui maghiar privelistea unui roman spanzurat sau chiar tras in teapa, dar asta nu inseamna ca voi protesta cu mai putina tarie, in numele dreptului gintilor, si mai cu seama in numele lui Cossuth, impotriva oricarui fel de executie aplicata persoanei mele.
Nu am preferinta deosebita nici pentru teapa, nici pentru spanzuratoare si, facandu-va aceatsa declaratie, cu toata franchetea care ma caracterizeaza, ma flatez, domnilor, cu speranta ca-mi impartasiti intru totul repulsia fata de ele. Incredintat de asta, semnez cu fermitate:
Alecu Russo, cetatean liber al Romaniei, cunoscut indeaproape al marelui Cossuth. (fr)
Aceasta energica si nu mai putin comica protestare aduse o mare impresie in consiliul de razboi. Judecata se amana pana la primirea de noua instructiuni de la Pesta si, dupa cateva zile, compatriotul nostru fu scos din inchisoare si lasat in libertate. Pe pragul temnitei, el adaugi inca o cugeare in volumul lui Gautier:
" On a beau echapper au noeud-coulant de la potence, on est toujours a moitie etrangle le premier jour. Est-ce un effet de la peur? Non. C'est un effet de la gorge. Ah! si l'on n'avait pas du col, comme on rirait de la potence! ... Reste le pal, il estvrai!"
Daca ai scapat ca prin urechile acului de latul spanzuratorii, a doua zi te simti inca pe jumatate spanzurat. Este orare un efect al fricii? Nu. Este o senzatie a gatlejului. Ah! daca n-am avea gat, cum ne-am mai bate joc de spanzuratoare! ... Ce e drept, ramane teapa! (fr)
Prizonierul avu norocirea a cunoaste mana miloasa si nedeprinsa cu ortografia franceza care scrisese biletul aruncat prin gratiile ferestrei si, dupa ce o impodobi cu un inel de rubin, drept suvenir, el merse de asista la cele de pe urma evenimente ale revolutiei din Bucuresti; apoi veni la Paris de petrecu doi ani in emigrare. Dupa intoarcerea sa in Moldovca, Russo se facu advocat, pentru ca sa vada de aproape, zicea el, trista comedie a nedreptatii!
Sarmanul, nu asista mult la acel spectacul! El muri de oftica in Iasi, la inceputul anului 1859. Cele de pe urma cuvinte ale lui au fost:
"Courage, mes amis! reveillez la Patrie, si vous voulez que je m'endorme content!"
Curaj, prieteni! desteptati Patria, daca vreti sa adorm linistit (fr)





Alecu Russo


Aceasta pagina a fost accesata de 1289 ori.
{literal} {/literal}