Pe albumul doamnei V. Boerescu
de Vasile Alecsandri
Spre Orizontul departat
Privesc, visand neincetat.
In zilele de primavara
Cu cohii vreau ca sa patrund
Misterul sacru si profund
Ce sta ascuns din lume-afara.
Atras de-un farmec neinvins,
Purtat de dorul meu aprins,
Ma ratacesc prin tari frumoase,
Si vad sub ceruri azurii
Trecand pe nouri argintii
Un sbor de zane radioase.
Vad marea' ntins' al carei val
E lipmede ca un cristal
Si' n fundul lumei se loveste
De' un plai florin, necunoscut,
In care, lucru necrezut!
Amorul vesnic infloreste!
Apoi verzi insulemi-apar
Cu maluri de margaritar
Si cu poiene 'ncantatoare
Prin aer canta ciocarlii
Si trece-un roi de colibri,
Ca pietre scumpe sburatoare.
Iar pe sub paltini nalti, frumosi,
Vad ochi de tigri scanteiosi
Si ochi dulci, galesi de gazele,
Dar mai puternic ma uimesc
Doi ochi mari, negri, ce lucesc
Ca doi luceferi printre stele.
Cand soarele-i pe asfintit,
In ei gaseste-un ciub dorit.
In ei se culca si s' ascunde;
Apoi cand pleaca despre zori,
El ii preface ' n negri sori.
Plini de-o lumina ce patrunde.
A cui sa fie pe pamant
Acele vii minuni, ce sant
De toti privite cu-admirare?
Mult as dori , daca ati vrea,
Ca sa raspunde-ti, Doamna mea,
L' aceasta simpla intrebare.
Bucuresti, 1881
Pe albumul doamnei V. Boerescu
Aceasta pagina a fost accesata de 1848 ori.